nuduri

Fata cu ciresul, desen in creion

De cate ori postez un nud precum cel de mai sus imi sar in cap pseudofeministele ca vezi doamne „prezinta femeile in ipostaze degradante”. Sunt PSEUDOfeministe pentru ca ele niciodata nu lupta pentru accesul femeilor la posturi bine platite astfel incat acestea sa poata avea cariere de succes fara sa treaca prin paturile bărbaților. Nu a venit niciodata o „feminista” cu propunerea ca toate facultatile sa aiba cote astfel incat 50% dintre locuri sa fie ocupate de fete. Doar asa s-ar putea garanta accesul persoanelor de sex feminin la posturile din domenii tehnice, posturi cautate, bine platite, si acaparate de barbati.

Fantezie subacvatica desen fluorescent, tehnica mixta

Daca vreo „feminista” ma contrazice sa-mi arate a mie o femeie care are o cariera de succes sau o afacere prospera si nu a avut NICIODATA un iubit. Nu veniti cu exemple din alte tari pentru ca eu ma refer aici la Romania. In Romania nu exista feminism adevarat, exista doar pseudofeministe cu viziuni antagoniste care pana la urma ajung sa se razboiasca intre ele in loc sa lupte pentru drepturi si egalitate de sanse. Vorba aia „Divide et impera”. Miscarea feminista, daca se poate vorbi de asa ceva la noi, e mult prea eterogena si prea divizata pentru a putea sa-si atinga scopurile pe care de fapt nici nu le cunoaste, fiind intr-o deruta totala atata timp cat pentru ele e mai grav daca o femeie apare dezbracata intr-o imagine decat daca aceasta ajunge pe strazi pentru ca nu este promovata sau chiar este data afara de la locul de munca dupa ce a refuzat avansurile sefului sau pentru ca nu are un barbat influent langa ea.

Eu stiu cel mai bine ca la noi in tara femeile nu au aceleasi drepturi ca si barbatii si nu se face nimic pentru asta, doar gargara feminista cu cate o „femeie de succes” care apare la TV si se bate cu pumnul in piept ca ea a muncit si a reusit dar in realitate in spatele succesului ei nu sta munca si inteligenta ci barbatii cu care a avut relatii. Eu stiu cel mai bine ca toate prietenele mele care dintr-un motiv sau altul nu au relatii cu barbati nici cariera nu fac, ba chiar cele mai multe dintre ele nu reusesc nici macar sa-si gaseasca un loc de munca sau in cel mai bun caz muncesc pana la epuizare ca sa se tarasca de pe o zi pe alta. M-a durut sufletul cand le-am vazut pe fostele mele iubite ca pur si simplu nu aveau unde sa stea si dormeau pe unde apucau si eu nu aveam puterea de a le ajuta atata timp cat societatea le lovea atat de dur. Din cauza asta m-am si despartit de iubita mea. Ne doream sa locuim impreuna dar nu aveam unde atata timp cat nici bani de chirie nu aveam. Mi-as fi dorit ca iubita mea sa lucreze in IT sau sa aiba alta functie, sa o vad cum se dezvolta profesional in loc sa doarma prin parcuri sau pe unde apuca, fara o slujba si fara bani de chirie dar atata timp cat feministele noastre nu stiu decat sa critice nuditatea si sa se lege de alte fleacuri ignorand problemele reale nu se poate schimba nimic.

In loc sa critice faptul ca femeile sunt discriminate pe piata muncii feministele noastre se leaga de probleme marunte sau inexistente, exact ca organizatiile pentru protectia animalelor care protestau de fiecare data cand primaria incerca sa ridice de pe strazi cainii agresivi care atacau oamenii dar nu miscau un deget cand milioane de pasari din curtile taranilor erau ucise pentru ca vezi doamne „ar transmite gripa aviara” sau cand erau vanate animalele salbatice din paduri si nu protesteaza nici acum cand se planuieste exterminarea cormoranilor pentru ca ar manca pestii din balti .

Femeile nu sunt unite si din cauza asta sunt acolo unde sunt, la cratita, la smotru si sub papuc. Feministele noastre sunt doar niste fulgi de zapada (ceea ce cei de limba engleza numesc snowflake, adica o persoana „sensibila” care interpreteaza orice ca pe o ofensa) care se simt ofensate de orice, mai putin de problemele reale. Se supara daca le zici lucruri adevarate si se simt jignite de orice cuvintel. De exemplu daca le zici ca o fata trebuie sa spuna un nu ferm si hotarat ca sa nu profite barbatii de ea iti zic ca afirmi „victima e de vina” in cazul unui viol si te acuza de misoginism cand tu de fapt incerci sa inveti fetele si femeile sa se pazeasca si sa transmita mesaje ferme care vor fi receptionate ca atare, fara echivoc si fara interpretari de genul „nu a zis nu inseamna ca de fapt vrea sau nu știe nici ea ce vrea”. Tot ele se isterizeaza daca indraznesti sa le prezinti un adevar stiintific, faptul ca exista un dimorfism sexual la nivelul creierului si din acest motiv majoritatea femeilor se simt atrase de barbati si majoritatea barbatilor se simt atrasi de femei. Cand le zici asta e ca si cum le-ai zice ca femeile sunt proaste sau inferioare, interpreteaza in mod paranoid tot ce lezici.

Exemplele pot continua. Miscarea feminista este atat de dezbinata si de eterogena incat isi tradeaza propriile cauze. Sunt feministe care militeaza pentru „dreptul” femeii de a se prostitua si feministe care cad in extrema cealalta si sustin ca si simpla expunere a corpului unei femei intr-o opera de arta (nu doar intr-o fotografie) reprezinta o forma de umilire a femeii.

Am prietene care fac videochat si nu le judec pentru asta. E mai bine sa faci videochat si atat decat sa ajungi in patul unui sef care conditioneaza cariera ta de relatiile cu el. E alegerea lor atata timp cat o fac de acasa pe cont propriu si nu sunt exploatate de studiouri care muncesc fetele ca pe sclave si le iau banii. Singurul lucru cu care nu sunt de acord sunt studiourile, in rest fiecare fata poate sa faca ce vrea cu calculatorul si webcamul de acasa. Daca eu personal nu as face asta de ce sa judec o fata care arata bine si castiga bani din asta, mai ales intr-o societate in care e foarte greu pentru o femeie sa castige bani facand altceva?

Eternul feminin in univers femeie nud in lumina violet pictura acrilice pe panza

Pentru ce lupta feministele? Oare mai lupta ele pentru adevarata egaslitate intre femei si barbati sau si-au pierdut sensul si nu mai stiu nici ele ce vor?

Sunt sigura ca dupa aceasta postare imi vor sari in cap toti fulgii de zapada simtindu-se atacati de cuvintele mele taioase si probabil si de nudurile pe care le-am postat, dar prefer sa spun verde in fata tot ce gandesc. Sunt sincera si o spun verde in fata chiar daca unii se simt jigniti si consider ca e mai bine asa decat cu o falsa politete care lasa loc de interpretari. Consider ca e mai corect sa-i zici omului „du-te in pizda matii nu te vreau ” decat sa-l lasi cu ochii in soare si sa-si faca iluzii asteptand mailuri sau telefoane sau sa insiste cu tupeu crezand ca „totusi merge”. Consider ca si la angajare un „nu avem nevoie de tine, du-te si cauta altceva” ar fi mai ok decat clasicul „va sunam noi” pentru ca omul nu ar mai pierde timpul asteptand telefoane,

Fuck the political correctness

Multi m-au intrebat de ce pictez femei si nu barbati, considerand ca o femeie ar trebui sa se uite doar la barbati, tot ce e in afara normei lor fiind „anormalitate” sau „pacat”. O fac pentru ca asa simt, pentru ca iubesc femeia cu frumusetea ei. Mereu am simtit asa si prin arta imi e cel mai usor sa exprim ceea ce simt

Mereu am admirat frumusetea feminina si mereu am iubit femeia in toata splendoarea ei si am curajul sa recunosc asta chiar daca asta ma condamna la o viata de caine, fiind marginalizata si respinsa de societatea noastra mult prea conservatoare. Mereu mi-am dorit sa cunosc o fata ca mine si tarziu am realizat ca ele exista dar tin capul plecat fiind zdrobite de homofobia din societate. Din pacate alte pictorite pe care le cunosc nu au curajul de a se manifesta liber nu doar in arta si desi se vede din picturile lor ca se simt atrase (si) de femei neaga vehement asta si neacceptarea propriei orientari sexuale se transforma in frustrare si frustrarea duce la homofobie, ca in cazul Marianei Calfa care ma streseaza cu postarile ei homofobe de pe facebook (Eu inca mai sper ca acela este un cont fals si nu e ea cea care debiteaza acele mizerii)

Inca de la 14 ani cand m-am indragostit de fata cu parul balai din poeziile lui Eminescu am inceput sa pictez idealul meu, imaginea celei pe care mi-o doresc alaturi si dorinta de a iubi si de a fi iubita imi da o enorma energie creatoare.

Pentru mine fiecare nud pe care il pictez e ceva special si dupa ce am desemnat sau am pictat o femeie superba imi place sa-mi admir creatia si sa-mi imaginez ca acea femeie e langa mine.

Nu, nu sunt eu singura pictorita din tara asta care iubeste femeile si adora sa le picteze admirand frumusetea corpului feminin, sunt doar prima care a avut curajul de a recunoaste deschis acest lucru. Recent am cunoscut o pictorita care picteaza si ea nuduri feminine dar nu ar recunoaste pentru nimic in lume ca se simte atrasa (si) de femei

Azi am aflat despre expozitia unei pictorite care admira si ea frumusetea corpului feminin si iubeste feminitatea, cel putin in pictura, dar este casatorita cu… un barbat. Desi ea mi-a zis ca prefera barbatii si ii place doar sa picteze femei este posibil ca totusi sa fie bisexuala atata timp cat nudurile ei emana atat de multa senzualitate incat si eu simt o dorinta puternica de a le atinge. Am vorbit si cu patronul localului unde se organizeaza expozitia si inainte de toate acesta m-a intrebat… daca sunt majora si daca pot avea „o discutie intre 4 ochi si nu pe messenger” cu el. Oare de ce? Cred ca puteti sa va dati seama si singuri in ce conditii mi-ar fi organizat si mie o expozitie acolo… De ce nu are ursul coada si femeile sunt discriminate daca nu au relatii cu anumiti barbati? Nu dau nume dar probabil ca persoanele respective se vor recunoaste in aceasta postare.

Nu este prima data cand cunosc o femeie care admira in secret femeile, fara sa-si recunoasca propria bisexualitate, considerand probabil ca este ceva gresit in ea, un pacat de moarte. Cunosc foarte multe femei care admira frumusetea corpului feminin, se uita dupa alte femei pe strada si picteaza tot femei dar doar doua dintre ele au recunoscut macar fata de propria persoana ca se simt atrase (si) de femei, restul isi negau aceasta latura, incercand sa para ceea ce vrea societatea de la ele, nu ceea ce sunt ele cu adevarat.

In timp ce lesbienele reprezinta doar 2% din populatia feminina, mai putin decat barbatii homosexuali care sunt 4% din populatie, 20% dintre femei sunt bisexuale (sau chiar mai mult, existand si oameni de stiinta care sustin teoria conform careia toate femeile care se cred heterosexuale sunt de fapt bisexuale), aproape dublu fata de procentul barbatilor bisexuali, dar foarte putine isi cunosc si isi accepta aceasta latura. Foarte multe persoane bisexuale isi ascund atractia fata de persoanele de acelasi sex in societatea homofoba in care traim si cand e vorba de femei, acestea ajung pana la urma sa aiba o relatie cu un barbat de care depind si nu cu o femeie pentru ca se gandesc ca numai o relatie cu un barbat le poate asigura succesul in societate atata timp cat puterea financiara e in mana barbatilor si tot barbatii sunt cei care ajung sa ocupe functii importante.

La noi in tara feminismul e mort, fiind înlocuit de un pseudofeminism care scoate in fata femei care au ajuns „femei de succes” nu prin munca si forte proprii ci prin barbatii cu care au avut relatii in timp ce toate prietenele mele care dintr-un motiv sau altul nu au sot/iubit (unele dintre ele hetero care nu si-au gasit „printul”) nu au nici locuri de munca sau in cel mai bun caz au locuri de munca unde muncesc pana la epuizare pentru salariul minim sau doar putin peste si se tarasc de pe o zi pe alta zbatandu-se intr-o saracie lucie sau traiesc pe banii parintilor. Vedem mereu la televizot tot felul de vedete, cantarete, actrite, femei de afaceri si femei care pretind ca fac cariera in diverse domenii dar toate au in spate cate un sot sau cate un iubit om de afaceri sau cu o functie importanta, in timp ce femeile care muncesc si inca mai spera ca vor realiza ceva prin forte proprii mor in saracie si anonimat. Si eu muncesc foarte mult si la cat muncesc, daca succesul unei femei intr-adevar ar fi depins de munca ei si nu de barbati, as fi fost acum mult mai cunoscuta si plina de bani dar ma lupt cu morile de vant cu un loc de munca solicitant unde lucrez cu microorganisme periculoase pentru 1000 si ceva RON si cu nenumarate incercari de a iesi in lume cu arta mea care se sfarsesc cu refuzuri de care ma lovesc mereu. Nenumarate galerii au refuzat sa-mi expuna arta, tocmai pentru ca prin arta mea exprim cu curaj ceea ce simt sau pentru ca nu suport ca patronii acelor locuri sa-mi faca avansuri si sa ma de afara in strada cu picturi cu tot cand ii refuz. Nu mai vorbesc de joburile la care am renuntat in momentul in care seful incepea sa se dea la mine. Oare de ce nu vedem NICIODATA in tara asta o femeie „de succes” care nu a avut niciodata sot sau iubit?

Recent m-am despartit de iubita mea pentru ca pur si simplu nu aveam unde sa locuim impreuna. Ea muncea din greu pentru un salariu putin peste salariul minim si nu avea nici casa, fiind nevoita sa doarma pe la rude si pe unde apuca iar eu locuiesc cu parintii in casa strabunicilor si ma tarasc de pe o zi pe alta din salariul de 1000 si ceva RON. Asa s-au incheiat si relatiile anterioare, din cauza presiunii societatii si a discriminarilor care se fac indirect, prin mijloace economice. Nu exista o lege care sa-mi interzica sa locuiesc cu o alta femeie dar societatea face totul ca sa nu ne permitem asta, sa nu avem nici macar banii de chirie si nici sa nu putem accesa un credit atata timp cat nu exista nici macar parteneriatul civil in tara asta. Iubita pe care am avut-o in 2013 avut si mai mult de suferit. Nu avea un loc de munca, fiind concediata dupa ce cei de acolo au aflat de orientarea ei sexuala, si a ajuns sa doarma in parcuri si pe sub poduri dupa ce a fost data afara din casa de familie. In conditiile astea nu e de mirare ca o bisexuala va alege un barbat si isi va ascunde mereu bisexualitatea gandindu-se ca o relatie intre doua femei nu va avea nicio baza si niciun viitor, ca vor ajunge amandoua sa doarma pe strazi si sa faca dragoste in boscheti.

Numai eu stiu prin cate am trecut si cat de lovita am fost de societate dar asta nu m-a facut sa dau inapoi si sa-mi pied curajul de a ma exprima liber prin arta mea.chiar daca asta ma costa.

Din valurile vremii femeie intre stele si stea intre femei

Când de mult mi-as dori ca imaginea din aceasta pictura sa nu fie doar o imagine din mintea mea si acum sa pot fi langa ea, langa fata cu pielea alba si fin si cu parul de aur moale de care Mihai Eminescu s-a indragostit . Si acum imi amintesc ce emotie a trezit in mine poezia Din Valurile Vremii a lui Mihai Eminescu atunci când am citit-o prima data, cum am trait acea dorinta de a fi eu in bratele muzei poetului