preistorie

Aceasta femeie pe care am desenat-o chiar azi a trait acum 7000 de ani si a fost o mare preoteasa. Pandantivul pe care il poarta a fost ingropat odata cu ea si a fost gasit la Tartaria. Pe acest pandantiv din piatra a ramas ceea ce noi in ziua de astazi cunoastem ca fiind cea mai veche scriere din lume. O scriere despre cer si pamant, soare si luna si fazele ciclului menstrual coroborate cu fazele lunii.

Religia de pe vremea aceea nu era misogina ca religiile care domina lumea in ziua de azi, ba chiar punea femeia la loc de cinste, liderii spirituali ai comunitatilor fiind femei, preotese numite „sibile”. Nu era ca in culturile influentate de sfantul Pavel si alti misogini ca el care au stricat nenumarate generatii cand au scris ca „femeia trebuie sa fie supusa barbatului”, „femeia trebuie sa taca” sau ca”femeia e murdara si pacatoasa incepand de la Eva” . Pe vremea aceea femeile erau preotese, nu barbatii cum se intampla in ortodoxie. Acel cult pe care noi cei din ziua de azi il consideram primitiv era mai aproape de realitate deoarece si in natura femela e baza, stadiul „default” al ontogenezei si elementul esential pentru supravietuirea speciilor, iar masculul are un rol secundar, legat de mentinerea diversitatii genetice. Cu alte cuvinte fara masculi o specie ar evolua mult mai greu, indivizii rezultati din partenogeneza fiind identici din punct de vedere genetic, dar fara femele nu ar putea supravietui deloc. Se pare ca oamenii acelor vremuri cunosteau aceste luycruri mai bine decat altii care au venit dupa ei, asa cum aveau si cunostiinte de astronomie.

Ganditorul si femeia sezand pictura cultura hamangia

Ieri am pictat pictat ganditorul alaturi de femeia sezand, doua zeitati venerate cu mult inaintea societatii patriarhale a dacilor si a lui Zamolxis, acum 8000 de ani, pe vremea cand oamenii acestor locuri aveau un adevarat cult al feminitatii, al fertilitatii si al maternitatii.

Mai jos ma puteti vedea pictand.




Sigillaria in amurg, pictura ulei pe panza

Sigillaria in amurg, pictura ulei pe panza

Ieri am pictat acest arbore preistoric din genul Sigillaria, disparut de acum 254 de milioane de ani. Arborii din genurile Sigillaria si Lepidodendron au crescut in mlastinile enorme din carbonifer. Radacinile si partea de jos a trunchiului erau sub apa. Cresterea lor era foarte rapida, in doar cativa ani acestia ajungand la inaltimi peste 30 m. Sigillaria avea o tulpina. verde, elastica, neramificata sau cu o singura ramificatie, ca in pictura de mai sus. Pe  vremea aceea, datorita faptului ca Pamantul era mai mic, gravitatia era mult mai slaba, permitand arborilor din genurile Sigillaria si Lepidodendron sa creasca pana la inaltimi foarte mari, fara a se prabusi sub propria greutate, cum s-ar intampla daca acestia ar creste in ziua de azi.

Primii amfibieni au inceput sa iasa pe uscat acum 400 000 000 de ani. Acesta este un desen in creioane colorate reprezentand cativa amfibieni din acea perioada

Aceasta este Rhynia, prima planta de uscat de pe Pamant, o planta care masura 18 cm si nu avea frunze si nici flori ci doar o tulpina ramificata. Rhynia a aparut in devonianul inferior, acum 400 de milioane de ani.
Am realizat acest desen folosind un pix verde.