mitologie greaca

Sanziene iele si pleiade alaturi de Bendis sau Artemis si Sappho pictura ulei pe panza - Plaides oil on canvas painting

Prin aceasta pictura am subliniat asemanarea dintre sanzienele noastre si pleiadele grecilor, nimfe ale padurii, tinerele fecioare care o insoteau pe zeita Artemis (Diana la romani), si sanzienele noastre, a caror legenda s-a pastrat in folclor inca de pe vremea dacilor cand sarbatoarea lor marca data solstitiului de vara.

img_20180624_031643_819

Numele de sanziana provine de la sfanta Diana, Diana fiind zeita romana a padururilor, a vietii salbatice si vanatorii, ocrotitoare a amazoanelor

Sanzienele erau insotitoarele zeitei Bendis, corespondentul dacic al zeitei Artemis(Diana romanilor). Dacii aveau temple ale zeitei Bendis, cum e cel de la Piatra Rosie si preotese fecioare care erau in slujba acesteia. Pana la venirea zamolxienilor si a dictaturii lor misogine dacii aveau un adevarat cult al feminitatii din care faceau parte zeita Bendis, sanzienele, dragaicele, ielele, zeita pasare si peobabil si alte zeitati care s-au pierdut in negura istoriei. Existau cetati precum cea de la Fetele albe unde locuiau numai femei, preotese fecioare.

wp_20170604_14_36_13_pro__highres

Eu in templul Zeitei Bendis de la Piatra Rosie

La piatra Rosie Rosie, ca si in alte cetati dacice, a existat un templu al zeitei Bendis, pe care am redat-o in pictura de mai jos asa cum era ea, o fecioara razboinica, puternica, independenta staapana a padurilor, a lupilor si a amazoanelor.

Zeita Bendis

Zeita Bendis

Mai exista o asemanare intre zeita Artemis si ceata ei de pleiade si zeita Bendis si sanzienele care o urmau. Asa cum Artemis l-a pedepsit pe Actaeon atunci cand acesta s-a uitat la ea si la nimfele ei in timp ce acestea erau goale in apa unui lac, asa si sanzienele noastre pedepseau aspru toti barbatii care indrazneau sa se apropie de ele.  Si acum a ramas in popor o legenda conform carea iadaca un barbat se intalneste cu sanzienele, cu dragaicele sau cu ielele in padurea acestea il vor poci pe viata.

20180625_105438-animation

La daci sarbatoarea sanzienelor si a zeitei Bendis era o sarbatoare a feminitatii ce marca solstitiul de vara, fiind unul dintre cei doi piloni ai credintei lor, alaturi de ignat, sarbatoarea renasterii zeului soare ce marca solstitiul de iarna. In timp ce sabatoarea de iarna a fost preluata si deturnata de crestini care au inlocuit nasterea zeului soare cu nasterea lui Hristos, sarbatoarea solstitiului de vara s-a pastrat doar in traditia populara, fiind aproape uitata.

Cele doua sarbatori reprezentau cei dou poli ai ciclului anual, intruchipand doua principii complementare precum yin si yang, soarele si luna, vara si iarna, lumina si intunericul.

Pictura mea prezinta pleiadele intr-un dans ceresc al ielelor alaturi de zeita Bendis a noastra (Artemis a grecilor, Diana a romanilor) si poeta Sappho cu lira sa (Si sappho a vorbit despre pleiade in versurile sale)

Mai jos ma puteti vedea pictand.



Deoarece desenele si picturile mele pe aceasta tema au fost apreciate de public am continuat seria de portrete ale fiicei Demetrei, cu cele doua aspecte ale sale, Kore (tanara fata, fecioara), zeita primaverii, plina de viata si de lumina si Persefona, zeita lumii umbrelor.

Terpsichore

Terpsichore a fost una dintre cele 9 muze din mitologia greaca, muza dansului si a muzicii corale.

Ieri m-am gandit sa pictez aceasta muza, alaturi de tinerele fecioare ce danseaza in rochiile lor albe, fetele pe care si poetele Sappho si Corinna le-au pomenit in versurile lor

athena-parthenos

Athena partenos sau Athena zeita fecioara, desen facut cu pixul

Sursa de inspiratie a acestui desen facut cu pixul este statuia Atenei din interiorul partenonului, numita Athena parthenos (Atena fecioara). In perioada in care Grecia se afla sub dictatura bizantinismului statuia din fildes si aur a fost dusa la Constantinopol unde a fost distrusa de crestini.

instagramcapture_4a29c678-aaf7-4555-a6e2-59f97ecfa93e

Eu si partenonul

In aceasta iarna am vizitat si eu partenonul.

miorita

Miorita, pictura acrilice pa panza

Ieri am pictat acest tablou avand ca sursa de inspiratie balada Miorita. Tabloul prezinta scena crimei si oaia neagra (miorita laie era o oaie neagra) in peisajul de seara montan  alaturi de  colul morii sau steaua nordului si coarnele berbecului, simboluri traditionale ale ciobanilor pastrate timp de mii de ani in folclorul romanesc si nu numai. Populatiile de ciobani fiind migratoare au dus aceste simboluri pana in peninsula scandinava.

Balada prezinta unul dintre ritualirile sangeroase ale dacilor, mai exact ale ciobanilor daci, un obicei preluat din cultul cabirilor care implica sacrificarea unui tanar pastor.Din cauza credintei lor in viata dupa moarte dacii au facut nenumarate sacrificii umane, inclusiv uciderea cu sange rece a unor copii, ceea ce a dus la decaderea si disparitia civilizatiei lor.

Mitul cabiric se referă la existența a trei frați divini, dintre care cel tânăr e ucis de ceilați doi. Acesta este readus la viata de catre zeul Hermes si se casatoreste.

Această prezentare necesită JavaScript.

La fel ca si in cazul cabirilor, in ritualul descris in Miorita 2 barbati maturi omorau un baiat tanar. Acesta era neinsurat si credea ca dupa moarte va fi trimis la Zalmoxis si isi va gasi fericirea alaturi de o craiasa cu care se va casatori.