Monthly Archives: decembrie 2016

fata-cu-pasarile-cerului-desen-in-pix-cosmic-breath-and-flight-ballpoint-pen-drawing

Desen fantezie facut cu pixul

Azi am desenat o tanara fata eliberând doua pasari fantastice in univers, intr-un zbor cosmic. Am facut desenul pornind de la o creatie de pe vremea când aveam 15 ani

she-is-realising-the-star-birds-into-space

Una dintre picturile mele din anul 2002

Si acum ca si atunci simt nevoia sa redau frumusetea si si feminitatea intr-un context cosmic, de vis, prin creatiile mele si nu sunt singura. Multi artisti sunt fascinati de frumusetea si gratia feminina, chiar si artiste. Multe fete si femei simt nevoia sa deseneze si sa picteze nu barbati vanjosi cu muschi, barba si par piept si plini de testosteron ci tinere fete, delicate frumoase, elegante si chiar daca nu au curajul sa iubeasca o femeie tot frumusetea feminina le inspira preferand o printesa delicata in locul unu mascul feroce, rotunjumea formelor femine in locul formelor patratoase ale unui barbat si pielea fina si sanii uni femei in locul unui piept aspru si paros.

Poeta Sappho a scris cu mii de ani in urma ca nu exista un lucru mai inaltator decat a servi frumusetea, fiind si ea inspirata de frumusetea tinerelor fete pe care le invata sa iubeasca si aprecieze feminitatea, nu sa o calce in picioare cum se intampla in societatile androgentrice.

 

craciunul-sarbatoarea-precrestina-a-nasterui-zeului-soare-din-focul-sacru-solstitiul-de-iarna-si-steaua-nordului-sau-colul-morii-desen-facut-cu-pixul

Nasterea zeului soare din focul sacru al ignatului si steaua nordului, desen facut cu pixul

In ziua de azi pe 25 decembrie crestinii sarbatoresc nasterea lui IisusHristos dar inainte de raspandirea crestinisumui popoarele sarbatoreau nasterea zeului soare si începutul unui nou ciclu al naturii in perioada solstitiului de iarna. Dacii aveau doua sarbatoi mari care marcau solstitiul de iarna si solstitiul de vara, ignatul, sarbatoarea focului si a renasterii zeului si soare si  naturi si  sanzienele.

Oamenii din vechime ardeau un bustean (de aici si numele de ignat ignition = aprinderea focului) si sacrificau un porc in aceasta perioada si credeau ca focul sacru, purificator va arde toate relele din anul care s-a incheiat si va reaprinde soarele, dand nastere unui nou ciclu al vietii.

Pastorii aveau si un zeu mos care umbla cu un toiag si aducea daruri, nu daruri materiale ca Mos Craciun ci daruri spirituale si tot ei se ghidau dupa steaua nordului, simbolizata in traditia populara de colul morii, steaua cu 8 colturi intalnita si la noi si la popoarele scandinave alaturi de ren.

Crestinii doar au preluat si au deturnat taditiile si simbolurile precrestine, demonizând ceea ce nu si-au insusit (dragonul, Pan, zeul cu coarne, etc).

Iisus Hristos nu s-a nascut pe 25 decembrie, iar crestinii nu au facut altceva decat sa inlocuiasca nasterea zeului soare si nasterea naturii,a unui nou ciclu solar si al vietii, cu nasterea lui fiului lui Dumnezeu.

Desenul de mai sus prezinta exact esenta acestei sarbatori stravechi, ideea de nastere, lumina, focul, soarele, steaua nordului, calauza a pastorilor si vestitoatre a acestui moment si viata, intr-un nou ciclu.

mnasidica-in-lydia-missing-atthis-and-sappho-and-the-isle-of-lesbos-painting

Mnasidica in Lydia, privind marea, amintidu-si cu dor de Atthis, de vocea ei divina, de lira ei magica de cantecul si dansul ei, de viata pe care au trait-o impreuna la thaissosul (clubul de fete, locul unde acestea erau initiate in tainele feminitatii) condus de Sappho pictura acrilice pe panza

O poezie scrisa cu mii de ani in urma de Sappho a fost sursa de inspiratie a creatiilor de mai sus. Poezia vorbeste despre dorul pe care il simtea Mnasidica atunci cand cand se gandea la trecutul petrecut alaturi de Atthis si Sappho pe insula Lesbos.

Mnasidica a parasit insula pentru a se marita cu un barbat bogat din Lydia si in ciuda statutului „privilegiat” pe care il avea acolo, stralucind ca o regina printre femeile lidiene nu era fericita, gandul ei intorcandu-se mereu in trecutul petrecut in thaisosul poetei alaturi de Atthis pe care o venera ca pe o zeita, fiind fascinata de glasul  si de gratia din dansul ei.

Ea privea cu tristete marea si parca o vedea pe Atthis, cu lira ei, cantand dansand, parca auzea catecul ei divin si fiind bantuita de umbrele trecutului ar fi vrut sa strige, atat de tare incat plansul ei sa fie auzit de peste mari de catre Sappho si Atthis.

Mai jos este poezia despre car vorbesc, tradusa in limba noastra

Atthis, iubita noastra Mnasidica este departe in Sardes,
 dar ea ne trimite adesea gândurile ei
 gândindu-se cum o dată ne iubeam
 în zilele când ea te vedea ca pe o
 zeita glorioasa, și iubea cel mai mult cântecul tău
 Și acum ea strălucește printre femeile din
 Lidia asa cum după apusul soarelui,
 luna atinsa de lumina roz straluceste eclipsand stelele din jurul ei,
 atunci când  ea raspandeste lumina ei peste marea sărata
 și peste câmpul cu flori,
 Stralucind sub picaturile de roua,
 lumina ei acopera trandafirii ce reinvie,
 delicatul cimbru si lotusul de miere ce infloreste
 Și, când mintea ei hoinareste ea isi aminteste de tine blanda Atthis
 Si inima ei ei devoreaza delicatul piept cu durerea dorului,
 Si ea plange cu voce tare pentru ca noi sa venim la ea.
 Si noi stim foarte bine ce zice ea, eu si cu tine
 Ea ne cheama de peste marea care ne desparte
 Sperand ca o sa o auzim
 Dar noua nu ne este usor sa mergem pana la ea
floare-albastra-portretul-iubitei-lui-eminescu-pictura-ulei-pe-panza

Floare albastra, pictura ulei pe panza

Aceasta este cea mai noua creatie din seria mea dedicata muzei poeziei Floare albastra, copila cu parul balai care a fost prima si marea iubire a lui Mihai Eminescu, fata care a murit la doar 19 ani lasand o durere enorma in sufletul poetului