mitologie romana

Sanziene iele si pleiade alaturi de Bendis sau Artemis si Sappho pictura ulei pe panza - Plaides oil on canvas painting

Prin aceasta pictura am subliniat asemanarea dintre sanzienele noastre si pleiadele grecilor, nimfe ale padurii, tinerele fecioare care o insoteau pe zeita Artemis (Diana la romani), si sanzienele noastre, a caror legenda s-a pastrat in folclor inca de pe vremea dacilor cand sarbatoarea lor marca data solstitiului de vara.

img_20180624_031643_819

Numele de sanziana provine de la sfanta Diana, Diana fiind zeita romana a padururilor, a vietii salbatice si vanatorii, ocrotitoare a amazoanelor

Sanzienele erau insotitoarele zeitei Bendis, corespondentul dacic al zeitei Artemis(Diana romanilor). Dacii aveau temple ale zeitei Bendis, cum e cel de la Piatra Rosie si preotese fecioare care erau in slujba acesteia. Pana la venirea zamolxienilor si a dictaturii lor misogine dacii aveau un adevarat cult al feminitatii din care faceau parte zeita Bendis, sanzienele, dragaicele, ielele, zeita pasare si peobabil si alte zeitati care s-au pierdut in negura istoriei. Existau cetati precum cea de la Fetele albe unde locuiau numai femei, preotese fecioare.

wp_20170604_14_36_13_pro__highres

Eu in templul Zeitei Bendis de la Piatra Rosie

La piatra Rosie Rosie, ca si in alte cetati dacice, a existat un templu al zeitei Bendis, pe care am redat-o in pictura de mai jos asa cum era ea, o fecioara razboinica, puternica, independenta staapana a padurilor, a lupilor si a amazoanelor.

Zeita Bendis

Zeita Bendis

Mai exista o asemanare intre zeita Artemis si ceata ei de pleiade si zeita Bendis si sanzienele care o urmau. Asa cum Artemis l-a pedepsit pe Actaeon atunci cand acesta s-a uitat la ea si la nimfele ei in timp ce acestea erau goale in apa unui lac, asa si sanzienele noastre pedepseau aspru toti barbatii care indrazneau sa se apropie de ele.  Si acum a ramas in popor o legenda conform carea iadaca un barbat se intalneste cu sanzienele, cu dragaicele sau cu ielele in padurea acestea il vor poci pe viata.

20180625_105438-animation

La daci sarbatoarea sanzienelor si a zeitei Bendis era o sarbatoare a feminitatii ce marca solstitiul de vara, fiind unul dintre cei doi piloni ai credintei lor, alaturi de ignat, sarbatoarea renasterii zeului soare ce marca solstitiul de iarna. In timp ce sabatoarea de iarna a fost preluata si deturnata de crestini care au inlocuit nasterea zeului soare cu nasterea lui Hristos, sarbatoarea solstitiului de vara s-a pastrat doar in traditia populara, fiind aproape uitata.

Cele doua sarbatori reprezentau cei dou poli ai ciclului anual, intruchipand doua principii complementare precum yin si yang, soarele si luna, vara si iarna, lumina si intunericul.

Pictura mea prezinta pleiadele intr-un dans ceresc al ielelor alaturi de zeita Bendis a noastra (Artemis a grecilor, Diana a romanilor) si poeta Sappho cu lira sa (Si sappho a vorbit despre pleiade in versurile sale)

Mai jos ma puteti vedea pictand.



miorita

Miorita, pictura acrilice pa panza

Ieri am pictat acest tablou avand ca sursa de inspiratie balada Miorita. Tabloul prezinta scena crimei si oaia neagra (miorita laie era o oaie neagra) in peisajul de seara montan  alaturi de  colul morii sau steaua nordului si coarnele berbecului, simboluri traditionale ale ciobanilor pastrate timp de mii de ani in folclorul romanesc si nu numai. Populatiile de ciobani fiind migratoare au dus aceste simboluri pana in peninsula scandinava.

Balada prezinta unul dintre ritualirile sangeroase ale dacilor, mai exact ale ciobanilor daci, un obicei preluat din cultul cabirilor care implica sacrificarea unui tanar pastor.Din cauza credintei lor in viata dupa moarte dacii au facut nenumarate sacrificii umane, inclusiv uciderea cu sange rece a unor copii, ceea ce a dus la decaderea si disparitia civilizatiei lor.

Mitul cabiric se referă la existența a trei frați divini, dintre care cel tânăr e ucis de ceilați doi. Acesta este readus la viata de catre zeul Hermes si se casatoreste.

Această prezentare necesită JavaScript.

La fel ca si in cazul cabirilor, in ritualul descris in Miorita 2 barbati maturi omorau un baiat tanar. Acesta era neinsurat si credea ca dupa moarte va fi trimis la Zalmoxis si isi va gasi fericirea alaturi de o craiasa cu care se va casatori.

 

Dansul ielelor Margalina Savatina si Rujalina pictura acrilice pe panza

Ielele, Savatina, Margalina si Rujalina, cele 3 surori din mitologia romaneasca, pictura acrilice pe panza

Conform legendelor romanesti mostenite de la daci, ielele, rusalcele sau sanzienele erau 3, 5 sau 7 surori, fecioare, vesnic tinere, nemuritoare, de o frumusete nepamanteana, cu puteri supranaturale care in noptile din perioada soltistiului de vara jucau in hora prin paduri, pe campuri si chiar in sate, si la fel ca si zeita Artemis (Bendis la daci), deveneau furioase si foarte razbinatoare cand era privite de barbati. Daca un tanar flacau indraznea sa se apropie de ele acesta era pocit saulasat paralizat sau fara glas. Asa cum Actaeon a fost transformat intr-un cerb care in cele din urma a fost mancat de proprii caini pentru ca a indraznit sa se apropie de zeita Artemis si de nimfele din alaiul ei, asa si barbatii care se intalneau cu ielele erau aspru pedepsiti de acestea.

 

Se pare ca ielele si rusalcele erau diferite de sanziene, desi erau inrudite. In timp ce ielele sau rusalcele erau 3 si erau numite Savatina, Margalina si Rujalina sau Catrina, Zaina si Marina (fiicele lui Alexandru Machedon care au baut apa vie pe care tatal lor o pastra pentru batranete si au ramas vesnic tinere) , sanzienele erau 7 si umblau prin prin paduri, la fel ca si pleiadele din alaiul zeitei Artemis.

In pictura de mai sus, la fel ca si in cele 3 desene, am redat imaginea celor 3 iele sau rusalce Savatina, Margalina si Rujalina sau Catrina, Zaina si Marina.

Ielele si rusalcele, la fel ca si zeul Pan cu coarnele sale, au fost demonizate de crestinii care s-au raspandit ca un cancer in lume, distrugand tot ce a fost inaintea lor pentru a supune poparele. Tot ce nu era crestin era considerat „rau” din start. Crestinii, fara sa gandeasca prea mult, distrugeau tot ce nu se potrivea cu doctrina lor si asa cum au distrus biblioteca din Alexandria si creatiile poetei Sappho din Grecia antica, asa au demonizat si ielele, rusalcele si tot ce tinea de cultura dacica precrestina, mai ales cand era vorba de zeitati feminine. Ielele nu erau rele prin natura lor, la origine fiind nimfe din alaiul zeitei Bendis, zeitati ale padurii si ale vanatorii, bacante, etc. Ielele protejau padurea, natura salbatica si amazoanele, la fel ca zi zeita Diana (numele de sanziana provine de la sfanta Diana), Artemis sau Bendis. Inainte de crestinarea poporului nostru, noaptea de sanziene era o sarbatoare a naturii, a vanatorii, a soarelui, a feminitatii si a amazoanelor. Demonizarea ielelor, la fel ca si uciderea cu sange rece a Hypatiei si arderea poeziilor scrise de Sappho au fost fapte izvorate din misoginismul crestin si abrahamic, comise de niste oameni spalati pe creier  de niste salbatici pentru care o femeie valora mai putin decat o camila, niste brute care nu stiau nici macar ca planeta noastra este rotunda si isi vindeau fetele care puteau sa aiba si 5 ani, acestea urmand sa fie maritate cu forta si violate cu salbaticie, atat de misogini erau incat daca o fetita prepubera era violata, nenorocoita pe viata sau chiar omorata, nimeni nu era tras la raspundere pentru asta, in timp ce o femeie care si-a inselat barbatul era omorata cu pietre, la fel cum patea si un barbat adult care se indragostea de un alta barbat. Din acest motiv biblia condamna aspru homosexualitatea dar nu vorbeste deloc de pedofili. Conform textului biblic este un mare pacat ca un barbat sa iubeasca un alt barbat sau o femeie sa-si insele sotul dar este un lucru normal ca o tanara fata sa fie data la maritis ca o vita si violata cu salbaticie. Biblia nu vorbeste de pedofili pentru cei care au scris-o erau chiar ei pedofili cand era vorba de fete, care in societatea aia erau suboameni, fara drepturi, calcate in picioare, umilite in toate felurile. Eu ca femeie ma simt profund lezata de toate „valorile” impuse cu forta de religiile abrahamice si nu inteleg cum pot alte femei sa se duca la biserica si sa ia drept litera de lege un text misogin scris de niste bestii primitive in loc sa se revolte.Cum pot unii oameni sa creada ca un text antistiintific, misogin si instigator la ura cum este biblia a fost dictat de o inteligenta superioara? Religiile abrahamice s-au impus prin forta si agresivitate, distrugand tot ce a existat inaintea lor, nu prin adevar si iubire.

 

Azi, inainte de noapte de sanziene m-am gandit sa scriu despre sanziene, zanele fecioare din mitologia romaneasca ce umbla in cete prin paduri, danseaza in hora, ofera puteri magice plantelor si in forma lor negativa (iele) pocesc toti barbatii care indraznesc sa le priveasca. Ele sunt vesnic tinere, fecioare si foarte frumoase.

Cine sunt sanzinele?

Zeita Bendis

Zeita Bendis

Numele Sanziana provine de la latinescul sancte Diana si inseamna sfanta Diana, Diana fiind corespondentul latin al zeitei tracice Bendis si al zeitei Artemis din mitologia greaca, zeita vanatorii, a padurilor si a naturii salbatice, ocrotitoarea amazoanelor. Este clar ca legenda isi are radacinile pe vremea dacilor iar acestia aveau o mitologie foarte asemanatoare cu cea greaca si romana, existand o origine tracica comuna. La fel ca si zeita Artemis si fecioarele din alaiul ei, ielele nu suportau sa fie privite si curtate de barbati (a se vedea legenda lui Actaeon) si poceau orice flacau care indraznea sa se apropie de ele.

Sanzinele erau fecioarele din alaiul zeitei Bendis, pleiadele din aliul zeitei Artemis si din acest motiv m-am gandit sa le asociez cu dansul pleiadelor pe care l-am redat in doua dintre creatiile mele. Oare sanzienele erau pleiadele ?

Romulus, Remus si lupaica, pictura ulei pe panza

Romulus, Remus si lupaica, pictura ulei pe panza

Romanii credeau ca Romulus, cel care a pus bazele imperiului roman si fratele sau geaman Remus, au fost crescuti de o lupoaica. Aceasta lupoaica nu era doar un animal cum am fi tentati sa credem. Au existat copii crescuti de lupi care se comportau ca lupii si odata reintorsi printre oamenii civilizati au fost incapabili sa invete sa se imbrace si sa vorbeasca. Aceasta lupoaica era de fapt un simbol al dacilor. Este posibil ca Romulus si Remus sa fi fost crescuti de o femeie din Dacia sau aceasta legenda sa transmita mesajul ca romanii se trag din daci.