Monthly Archives: februarie 2012

Arderea pe rug a vrajitoarei cu barba, desen in creion

Acesta este un desen in creion reprezentând unul dintre multe acte de cruzime comise de creștini in evul mediu, in numele credinței intr-un Dumnezeu pe care pana la urma tot oamenii l-au inventat pentru a controla mai ușor prostimea.

După cum am zis si in postările anterioare creștinii au ucis foarte mulți oameni in numele credinței, mai ales in evul mediu când foarte mulți oameni de știința printre care si Giordano Bruno au fost arși pe rug pentru ca au îndrăznit sa sustina ca Pamantul este rotund in loc sa meargă după dictonul “Crede si nu cerceta”. Deși vorbește mereu numai despre iubire, pace si înțelepciune religia a instigat si instiga in continuare la ura si nu de puține ori a dus chiar la războaie in care au murit mulți oameni. Creștinismul a tras lumea înapoi si a acționat ca o veritabila frâna in calea progresului civilizației umane. In evul mediu oamenii care mai aveau ceva in cap si se ocupau de știința si nu înghițeau teoria cre(s)tina erau acuzați de erezie sau vrăjitorie si uciși cu sânge rece. Pasajele din biblie in care se vorbește despre vrăjitorie ca despre un păcat de moarte au stat la baza acestei vanatori de vrăjitoare.

“Vrăjitoarele” din evul mediu nu erau altceva decât niște femei care refuzau sa stea toata viața la cratița sub papucul bărbatului si sa se duca la biserica in fiecare duminica luând de buna tot ce scrie in biblie si mai citeau si altceva in afara de “cartea cartilor” fiind preocupate de știința la fel ca si alchimiștii care si ei ajungeau destul de des sa fie condamnați pentru vrăjitorie..

Creștinii care dominau lumea prin teroare in evul mediu erau foarte intoleranți si eliminau toate personajele care ieșeau in evidenta prin ceva, tot ce nu se încadra in norma lor rigida, toate elementele rebele care aveau prea mult creier pentru a crede si a nu cerceta si ii făceau sa se simtă amenințați.

In acest desen este o femeie care a fost arsa pe rug pentru vrăjitorie. Aceasta femeie era o alchimista care tot încerca sa descopere elixirul tinereții si mai era preocupata si de planetele sistemului solar si mecanica cereasca, ea știind ca Pamantul este rotund, si in loc sa se mărite si sa accepte un statut inferior ca multe alte femei de pe vremea aceea a ales calea ingrata a matematicii, a astronomiei si a chimiei. Ea nu a acceptat cererile in casatorie primite de la diverși barbati si a evitat orice legătura intima cu ei pentru ca nu simțea nici-o chemare in direcția asta. In loc sa se căsătoreasca si sa se duca mereu la biserica ea a ales sa se izoleze de lume, singura ființa care era mereu aproape de ea si o susținea in tot ce făcea fiind o tanara care ajunsese si ea vrăjitoare după ce a reușit sa fuga de la o nunta aranjata de alții, o casatorie impusa cu un bărbat pe care nu-l iubea deloc si nu se vedea fericita alături de el.

Chiar si simplul fapt ca o femeie avea tupeul sa-si depaseasca condiția si sa contrazică teoriile puerile si ridicole din biblie i-a iritat la culme pe creștini. Vrăjitoarea mea nu era deloc ca alte femei si probabil ca aceasta a fost unul dintre factorii care au scos-o din societatea rigida si intoleranta îndreptând-o spre “vrăjitorie”. Ea avea barba si par pe piept si pe burta si nu o atrăgeau deloc barbatii. Intr-o zi inchiziția a prins-o si a condamnat-o pentru vrăjitorie, prezenta bărbii fiind considerata un semn de la diavol.

In acest desen am surprins momentul când vrăjitoarea cu barba a fost arsa pe rug in timp ce toata prostimea din oraș se adunase ca la spectacol, toți cu cruci in mana si rugandu-se la Dumnezeu, si singura prietena a vrăjitoarei fiind ținuta de mai mulți slujitori ai bisericii, tipa ca din gura de șarpe si cu ochii in lacrimi ii implora pe inchizitori sa nu aprindă focul. S-ar fi dus sa o salveze dar nu putea pentru ca ei o țineau ca pe un animal si nu o lăsau sa se miște.

Acest desen ilustrează cat de duri, cruzi si  intoleranți erau creștinii si cat rău au putut sa facă cu credința lor care s-a răspândit ca un virus mental, ca un cancer, ca o molima. Din cauza creștinismului in evul mediu oamenii erau omorați pentru orice ii făcea diferiți, si daca aveau o inteligenta peste medie, si daca nu arătau ca ceilalți, si daca nu se încadrau in ceea ce era tipic pentru o femeie sau pentru un bărbat.

Aceasta vrăjitoare a existat. In scrierile din perioada evului mediu sunt consemnate cazuri de vrăjitoare cu barba si par pe piept precum si cu diverse forme de intersexualitate, indivizi care o luau pe calea asta in mare măsura si pentru ca societatea nu-i accepta, mulți dintre ei cu o inteligenta peste medie.

Iisus Hristos mort dus la groapa de romani

Deși creștinii cred in învierea si inaltarea la cer a Iisus Hristos o descoperire recenta pare sa dovedească ca acesta a murit si a putrezit in mormântul sau ca oricare alt om. Langa Ierusalim a fost descoperit un mormânt care este foarte posibil sa fie mormântul lui Iisus Hristos.  Conform noilor descoperiri Iisus nu a înviat niciodată, învierea fiind un eveniment pe care primii creștini l-au tot așteptat, ei fiind cei care au scris pe capacul osuarului “Divine Iehova trezeste-te”

Acest desen in creion pe care l-am făcut azi surprinde momentul in care cadavrul lui Iisus Hristos a fost carat către mormânt.

Un vis de opiu, desen

Dupa ce am citit Ligeia de Edgar Allan Poe mi-am dat seama ca acest desen reprezentand o fata pe culmile extazului inconjurata de flori de mac (Papaver somniferum) ilustreaza cel mai bine cuvintele lui Edgar Allan Poe „Era frumoasa ca un vis de opiu” si m-am gandit sa intitulez desenul „Un vis de opiu”