muza lui Eminescu

Muza poeziei Dorinta de Mihai Eminescu

Dorinta, pictura acrilice pe panza

Dorinta, pictura acrilice pe panza

Dorinta

Vino-n codru la izvorul
Care tremura pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.

Si în bratele-mi intinse
Să alergi, pe piept să-mi cazi,
Să-ti desprind din crestet valul,
Să-l ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei sedea-vei,
Vom fi singuri-singurei,
Iar în par infiorate
Or să-ti cada flori de tei.

Fruntea alba-n parul galben
Pe-al meu brat încet s-o culci,
Lasind prada gurii mele
Ale tale buze dulci…

Vom visa un vis ferice,
Ingina-ne-vor c-un cânt
Singuratice izvoare,
Blinda batere de vint;

Adormind de armonia
Codrului batut de ginduri,

Versurile de mai sus m-au inspirat in toamna anului 2000, la fel cum m-au inspirat si acum, dupa 15 ani, sa pictez imaginea muzei poetului in mijlocul naturii. Am pictat-o imaginandu-mi ca sunt eu in codru, langa ea, in locul poetului, dorindu-mi sa fiu eu in bratele ei, sub teiul inflorit, sa pot sa o simt alaturi de mine.

In cautarea muzei lui Eminescu

Afis expozitie In cautarea Muzei Lui Eminescu

 

Era blonda cu ochii albastrii si l-a fermecat pe adolescenrul Mihai Eminescuc cu inocenta sa. Aceasta fata simpla din Ipotesti a fost prima si marea iubire a poetului, nu Veronica Micle ci aceasta copila cu chip de inger care a avut o soarta tragica murind la doar 19 ani. Se spune ca ca o chema Casandra Elena Alupului si era fiica lui Gheorghe Alupului. Ea a fost floarea albastra, dulcea minune care s-a dus mult prea repede si tot in memoria ei a fost scrisa si poezia Mortua Est, intitulata initial Elena, la fel ca si Din valurile vremii, poezie scrisa la ani buni dupa moartea fetei. Eminescu nu a putut sa o uite niciodata pe aceasta copila cu parul de aur care este pomenita in aproape toate poeziile lui.

Dorinta, pictura acrilice pe panza

Dorinta, pictura acrilice pe panza

Si eu m-am indragostit de aceasta fata dupa ce am citit poeziile atat de incarcate de emotie prin care o parte din ea inca mai trieste si imaginandu-mi ca o vad in fata ochilor, ca sunt eu langa ea in mijlocul naturii, in locul poetului, am creat o multime de tablouri prin care am incercat sa redau chipul ei angelic, imaginea ei asa cum o vedea poetul

Floare albastra pictura ulei pe panza

Tot in memoria acestei muze necunoscute fara de care Eminescu nu ar mai fi fost ce a fost voi organiza expozitia „In cautarea muzei lui Eminescu” la Centrul Cultural Calderon din sectorul 2

Dorinta in varinata mea din 2004 – Eu si iubita lui Eminescu

Un desen in creion pe care l-am facut ponind de la un desen datand din anul 2004 cand mi-am imaginat ca sunt eu in bratele muzei lui Eminescu si m-am desenat pe mine in locul poetului

Un desen in creion pe care l-am facut ponind de la un desen datand din anul 2004 cand mi-am imaginat ca sunt eu in bratele muzei lui Eminescu si m-am desenat pe mine in locul poetului

Poezia Dorinta a lui Mihai Eminescu m-a inspirat. Si acum imi aduc aminte. Aveam aproape 14 ani. Era toamna, toamna anului 2000 si eu dupa ce am citit poezia pur si simplu m-am indragostit de fata cu parul de aur care l-a inspirat si pe poet. Parca o vedeam in bratele mele, sub teiul inflorit ce miroase atat de frumos, in codru, langa izvor. Atunci am facut prima mea pictura, pornind de la imaginea iubitei lui Eminescu in decorul mirific din codru. In anul 2004 folosind un banal pix rosu m-am desenat pe mine in bratele muzei lui Eminescu, asa cum mi-am imaginat dupa ce am citit poezia si am trait sentimentul transmis de aceasta. Azi, dupa atatia ani, am reluat acest desen folosind un creion si mai sus este ceea ce a iesit.

Dorinta, inca un desen in creion inspirat din poezia lui Mihai Eminescu

Dorinta, inca un desen in creion inspirat din poezia lui Mihai Eminescu

Tot azi am mai facut un desen pornind tot de la poezia Dorinta, iar mai jos este desenul din anul 2004. Ce vremuri, ce repede au trecut acesti ani. Parca ieri eram in 2004

Acum 10 ani m-am desenat pe mine in locul lui Mihai Eminescu in acest desen inspirat din poezia Dorinta, asa cum imi imaginam eu cand citeam poezia. Nu va uitati la greselile de anatormie. Eram pe la inceputuri

In 2004 m-am desenat pe mine in locul lui Mihai Eminescu in acest desen inspirat din poezia Dorinta, asa cum imi imaginam eu cand citeam poezia. Nu va uitati la greselile de anatomie. Eram pe la inceputuri

Muza lui Eminescu la expozitia de la Palatul Parlamentului

Muza lui Eminescu, asa cum o descria poetul in poezia „Aveam o muza”, pictura ulei pe panza

 

Contrar a ceea ce se spune muza lui Eminescu nu a fost Veronica Micle ci Casandra Elena Alupului, o fata simpla din Ipotesti pe care poetul a iubit-o foarte mult in adolescenta si a carei moarte la doar 19 ani l-a marcat profund pe poet, in aproape toate poeziile acestuia simtindu-se dorul si tristetea poetului. Ea a fost ingerul blond, copila cu parul de aur, fata cu parul blond si ochii albastrii, „Floarea albastra” a lui Mihai Eminescu. Se spune ca prima iubire nu se uita niciodata si se pare ca acest lucru a fost perfect valabil in cazul lui Eminescu. Elena a fost prima si marea iubire a poetului.

In pictura de mai sus este aceasta fata, asa cum este descrisa in poezia „Aveam o muza”. Tabloul va fi expus la Palatul Parlamentului, sala Constantin Brancusi incepand cu 13 august

Muza lui Eminescu

Muza lui Eminescu, asa cum o descria poetul in poezia „Aveam o muza”, pictura ulei pe panza

Azi, pe o caldura insuportabila, am facut un tablou in ulei pe panza la dimensiunile 30×60 cm reprezentand-o pe  muza poetului Mihai Eminescu, asa cum o descria acesta in poezia „Aveam o muza”. Acum, dupa cateva ore, pictura este aproape uscata. Fiind foarte cald picturile in ulei pe panza se usuca repede.

Fata din acest tablou este aceeasi fata blonda cu ochii albastrii care apare si in „Floare albastra” si multe alte poezii, copila cu parul de aur din Ipotesti care a murit la doar 19 ani lasandu-l pe poet foarte indurerat si marcand toata creatia ulterioara a acestuia, cea care a fost prima si marea iubire a lui Mihai Eminescu, fata pe care nici Veronica Micle nu a putut sa o inlocuiasca, acea fata angelica, frumoasa ca o zana din povesti, fata pe care si eu am inceput sa mi-o doresc langa mine dupa ce am citit poeziile pline de dor ale lui Eminescu.

Diana nud si muza lui Eminescu in codru langa izvor, sub teiul inflorit, in lumina luniipictura din 2002 prelucrata in GIMP

Luna si Diana, nud feminin, pictura din 2002 modificata pe calculator in GIMP

Acum 10 ani mi-am imaginat o femeie cu parul rosu cu breton si cu ochii verzi, un fel de reperzentare a zeitei Diana, stand goala in codru, in lumina lunii, langa izvor, sub teiul inflorit ale carui flori cad precum ploaia, ca niste lacrimi ale noptii ce lucesc in lumina lunii, alaturi de muza blonda a lui Mihai Eminescu ce sta tot langa izvor dar undeva mai departe si tine in mana o floare albastra si am pus pe hartie aceasta imagine din mintea mea dar fiind facuta la repezeala si cu materiale de proasta calitate pictura nu a iesit asa cum imi imaginam eu. Am facut aceasta pictura dorindu-mi ca imaginea idilica din mintea mea sa fie reala, sa fiu eu in codru sub teiul inflorit ce miroase atat de frumos alaturi de aceasta femeie cu parul rosu pe care am numit-o Diana. Desi recunosc ca pictura de acum 10 ani nu este nici pe departe o capodopera am pastrat-o pentru valoarea ei sentimentala. De fiecare data cand privesc aceasta pictura imi imaginez ca sunt eu in codru, langa izvor, in bratele Dianei, pe genunchii ei, asa cum zicea si Eminescu in poezia Dorinta si pot sa o tin in brate si sa o sarut. Acum cateva zile am modificat aceasta pictura folosind programul GIMP iar mai sus este ceea ce a iesit, ceea ce am vrut eu sa transmit atunci, in 2002, imaginea idilica pe care Eminescu o descria in poezia Dorinta care a fost una dintre sursele mele de inspiratie pentru aceasta pictura.

Diana in lumina lunii pictura din anul 2002