Nasterea zeului soare din focul sacru al ignatului si steaua nordului, desen facut cu pixul

In ziua de azi pe 25 decembrie crestinii sarbatoresc nasterea lui IisusHristos dar inainte de raspandirea crestinisumui popoarele sarbatoreau nasterea zeului soare si începutul unui nou ciclu al naturii in perioada solstitiului de iarna. Dacii aveau doua sarbatoi mari care marcau solstitiul de iarna si solstitiul de vara, ignatul, sarbatoarea focului si a renasterii zeului si soare si  naturi si  sanzienele.

Oamenii din vechime ardeau un bustean (de aici si numele de ignat ignition = aprinderea focului) si sacrificau un porc in aceasta perioada si credeau ca focul sacru, purificator va arde toate relele din anul care s-a incheiat si va reaprinde soarele, dand nastere unui nou ciclu al vietii.

Pastorii aveau si un zeu mos care umbla cu un toiag si aducea daruri, nu daruri materiale ca Mos Craciun ci daruri spirituale si tot ei se ghidau dupa steaua nordului, simbolizata in traditia populara de colul morii, steaua cu 8 colturi intalnita si la noi si la popoarele scandinave alaturi de ren.

Crestinii doar au preluat si au deturnat taditiile si simbolurile precrestine, demonizând ceea ce nu si-au insusit (dragonul, Pan, zeul cu coarne, etc).

Iisus Hristos nu s-a nascut pe 25 decembrie, iar crestinii nu au facut altceva decat sa inlocuiasca nasterea zeului soare si nasterea naturii,a unui nou ciclu solar si al vietii, cu nasterea lui fiului lui Dumnezeu.

Desenul de mai sus prezinta exact esenta acestei sarbatori stravechi, ideea de nastere, lumina, focul, soarele, steaua nordului, calauza a pastorilor si vestitoatre a acestui moment si viata, intr-un nou ciclu.