Lucian Blaga

Amintirea lui Lucian Blaga, pictura tempera

Amintire, pictura in tempera inspirata din poezia lui Lucian Blaga

Amintire, pictura in tempera inspirata din poezia lui Lucian Blaga

Amintire

Unde eşti astăzi nu ştiu.
Vulturii treceau prin Dumnezeu deasupra noastră.
Alunec în amintire, e-aşa de mult de-atunci.
Pe culmile vechi unde soarele iese din pământ
privirile tale erau albastre şi-nalte de tot.
Zvon legendar se ridică din brazi.
Ochi atotinţelegător era iezerul sfânt.
În mine se mai vorbeşte şi astăzi despre tine.
Din gene, ape moarte mi se preling.
Ar trebui să tai iarba,
ar trebui să tai iarba pe unde-ai trecut.
Cu coasa tăgăduirei pe umăr
în cea din urmă tristeţe mă-ncing.

Lucian Blaga – Din parul tau

Pictura in acrilice pe panza inspirata din poezia "Din parul tau" de Lucian Blaga

Pictura in acrilice pe panza inspirata din poezia „Din parul tau” de Lucian Blaga

In anul 2000 am facut o pictura inspirata din poezia Din parul tau de Lucian Blaga pe care o tineam in camera mea, la inaltimea ochilor si de fiecare data cand o priveam tresaream imaginandu-mi ca femeia din pictura mea este in fata mea si ca sunt in bratele ei si o simt aproape. Dupa 13 ani am facut pictura de mai sus reluand aceeasi idee, portretul muzei lui Blaga cu cu parul ei lung si negru in care poetul vedea universul, cu aerul ei plin de mister.

Pictura inspirata din poezia Din parul tau de Lucian Blaga facuta in anul 2000

Pictura inspirata din poezia Din parul tau de Lucian Blaga facuta in anul 2000

Lucian Blaga

Desene si picturi inspirate din poeziile lui Lucian Blaga

Vara de noiembrie

Vara de noiembrie, pictura in ulei pe panza inspirata din poezia lui Lucian Blaga

Vara de noiembrie, pictura in ulei pe panza inspirata din poezia lui Lucian Blaga

Ieri am facut aceasta pictura in ulei pe panza inspirata din poezia Vara de noiembrie de Lucian Blaga, o pictura linistitoare in culori calde ce indeamna la visare la fel ca si poezia lui Blaga. Cat de mult mi-as dori ca acest tablou sa fie o fereastra prin care sa pot privi peisajul montan si chipul fiintei iubite. Am facut aceasta pictura si desenul de mai jos gandindu-ma la o dimineata linistita in care as vreasa ma trezesc alaturi de iubirea mea (pe care inca nu am gasit-o) si sa privesc rasaritul de soare si chipul ei atat de frumos, cat de frumoasa e cand doarme langa mine

Vara de noiembrie desen in creion inspirat din poezia lui Lucian Blaga

Vara de noiembrie

Iubito,-mbogateste-ti cintaretul,
muta-mi cu mina ta in suflet lacul,
si ce mai vezi, vapaia si inghetul,
dumbrava, cerbii, trestia si veacul.

Cum stam in fata toamnei, muti,
sporeste-mi inima c-o ardere, c-un gind.
Solar e tilcul ce tu stii oricind
atitor lucruri sa-mprumuti.

O, lumea, daca nu-i o amagire,
ne este un senin vesmint.
Ca esti cuvint, ca esti pamint,
nu te dezbraci de ea nicicind.

O, lumea e albastra haina,
in care ne cuprindem, strinsi in taina,
ca vara singelui sa nu se piarda,
ca vraja basmului mereu sa arda.

Vazduhul seminte misca
In ceasul acela pe-a muntelui coama –
unde-adastaram sub brazi,
nimiciti de arzindul albastru
din clara preziua de toamna –

Tu adormisesi patrunsa de soare
mie alaturi, in sura de cetini.
In suier venind din adincuri
arar ca un val de racoare.
In valea lasata in urma se stinse,
de mult si ultimul zvon.
O frunza de fag ca o flacara-n par ti se-oprise.
Rotind, in descindere, frunza visa
ca-n an mai putea inc-o data
podoaba sa fie de foc altui pom.
Pe munte, pe coama, se stinse
de mult si ultimul zvon.