Prin aceasta pictura am subliniat asemanarea dintre sanzienele noastre si pleiadele grecilor, nimfe ale padurii, tinerele fecioare care o insoteau pe zeita Artemis (Diana la romani), si sanzienele noastre, a caror legenda s-a pastrat in folclor inca de pe vremea dacilor cand sarbatoarea lor marca data solstitiului de vara.

Numele de sanziana provine de la sfanta Diana, Diana fiind zeita romana a padururilor, a vietii salbatice si vanatorii, ocrotitoare a amazoanelor

Sanzienele erau insotitoarele zeitei Bendis, corespondentul dacic al zeitei Artemis(Diana romanilor). Dacii aveau temple ale zeitei Bendis, cum e cel de la Piatra Rosie si preotese fecioare care erau in slujba acesteia. Pana la venirea zamolxienilor si a dictaturii lor misogine dacii aveau un adevarat cult al feminitatii din care faceau parte zeita Bendis, sanzienele, dragaicele, ielele, zeita pasare si peobabil si alte zeitati care s-au pierdut in negura istoriei. Existau cetati precum cea de la Fetele albe unde locuiau numai femei, preotese fecioare.

Eu in templul Zeitei Bendis de la Piatra Rosie

La piatra Rosie Rosie, ca si in alte cetati dacice, a existat un templu al zeitei Bendis, pe care am redat-o in pictura de mai jos asa cum era ea, o fecioara razboinica, puternica, independenta staapana a padurilor, a lupilor si a amazoanelor.

Zeita Bendis

Mai exista o asemanare intre zeita Artemis si ceata ei de pleiade si zeita Bendis si sanzienele care o urmau. Asa cum Artemis l-a pedepsit pe Actaeon atunci cand acesta s-a uitat la ea si la nimfele ei in timp ce acestea erau goale in apa unui lac, asa si sanzienele noastre pedepseau aspru toti barbatii care indrazneau sa se apropie de ele.  Si acum a ramas in popor o legenda conform carea iadaca un barbat se intalneste cu sanzienele, cu dragaicele sau cu ielele in padurea acestea il vor poci pe viata.

La daci sarbatoarea sanzienelor si a zeitei Bendis era o sarbatoare a feminitatii ce marca solstitiul de vara, fiind unul dintre cei doi piloni ai credintei lor, alaturi de ignat, sarbatoarea renasterii zeului soare ce marca solstitiul de iarna. In timp ce sabatoarea de iarna a fost preluata si deturnata de crestini care au inlocuit nasterea zeului soare cu nasterea lui Hristos, sarbatoarea solstitiului de vara s-a pastrat doar in traditia populara, fiind aproape uitata.

Cele doua sarbatori reprezentau cei dou poli ai ciclului anual, intruchipand doua principii complementare precum yin si yang, soarele si luna, vara si iarna, lumina si intunericul.

Pictura mea prezinta pleiadele intr-un dans ceresc al ielelor alaturi de zeita Bendis a noastra (Artemis a grecilor, Diana a romanilor) si poeta Sappho cu lira sa (Si sappho a vorbit despre pleiade in versurile sale)

Mai jos ma puteti vedea pictand.