Monthly Archives: octombrie 2009


Am realizat aceste desene fiind inspirata de poezia „Floare albastra” de Mihai Eminescu, poezie dedicata celei care a fost prima si marea iubire a poetului. Se zice ca o chema Casandra Elena Alupului dar in doua dintre poeziile lui apare cu numele Marta. Aceasta copila inocenta a murit la doar 19 ani lasandu-l pe poet foarte indurerat. Poezia „Floare albastra” este doar una dintre poeziile scrie in amintirea ingerului cu parul de aur din Ipotesti.
FLOARE ALBASTRA

– Iar te-ai cufundat în stele

Si în nori si-n ceruri nalte?
De nu m-ai uita încalte,
Sufletul vietii mele.
In zadar râuri de soare
Gramadesti-n a ta gândire
Si câmpiile asire
Si întunecata mare;
Piramidele-nvechite
Urca-n cer vârful lor mare
Nu cata în departare
Fericirea ta, iubite!
Astfel zise mititica,
Dulce netezindu-mi parul.
Ah! ea spuse adevarul;
Eu am râs, n-am zis nimica.
– Hai în codrul cu verdeata,
Und-izvoare plâng în vale,
Stânca sta sa se pravale
In prapastia mareata.
Acolo-n ochi de padure,
Lânga balta cea senina
Si sub trestia cea lina
Vom sedea în foi de mure.
Si mi-i spune-atunci povesti
Si minciuni cu-a ta gurita,
Eu pe-un fir de romanita
Voi cerca de ma iubesti.

Si de-a soarelui caldura

Voi fi rosie ca marul,
Mi-oi desface de-aur parul,
Sa-ti astup cu dânsul gura.
De mi-i da o sarutare,
Nime-n lume n-a s-o stie,
Caci va fi sub palarie
S-apoi cine treaba are!
Când prin crengi s-a fi ivit
Luna-n noaptea cea de vara,
Mi-i tinea de subsuoara,
Te-oi tinea de dupa gât.
Pe carare-n bolti de frunze,
Apucând spre sat în vale,
Ne-om da sarutari pe cale,
Dulci ca florile ascunse.
Si sosind l-al portii prag,
Vom vorbi-n întunecime;
Grija noastra n-aib-o nime,
Cui ce-i pasa ca-mi esti drag?
Inc-o gura � si dispare…
Ca un stâlp eu stam în luna!
Ce frumoasa, ce nebuna
E albastra-mi, dulce floare!
…………………………………………
Si te-ai dus, dulce minune,
S-a murit iubirea noastra �
Floare-albastra! floare-albastra!…
Totusi este trist în lume!

>


Am realizat aceste desene fiind inspirata de poezia „Floare albastra” de Mihai Eminescu, poezie dedicata celei care a fost prima si marea iubire a poetului. Se zice ca o chema Casandra Elena Alupului dar in doua dintre poeziile lui apare cu numele Marta. Aceasta copila inocenta a murit la doar 19 ani lasandu-l pe poet foarte indurerat. Poezia „Floare albastra” este doar una dintre poeziile scrie in amintirea ingerului cu parul de aur din Ipotesti.
FLOARE ALBASTRA

– Iar te-ai cufundat în stele

Si în nori si-n ceruri nalte?
De nu m-ai uita încalte,
Sufletul vietii mele.
In zadar râuri de soare
Gramadesti-n a ta gândire
Si câmpiile asire
Si întunecata mare;
Piramidele-nvechite
Urca-n cer vârful lor mare
Nu cata în departare
Fericirea ta, iubite!
Astfel zise mititica,
Dulce netezindu-mi parul.
Ah! ea spuse adevarul;
Eu am râs, n-am zis nimica.
– Hai în codrul cu verdeata,
Und-izvoare plâng în vale,
Stânca sta sa se pravale
In prapastia mareata.
Acolo-n ochi de padure,
Lânga balta cea senina
Si sub trestia cea lina
Vom sedea în foi de mure.
Si mi-i spune-atunci povesti
Si minciuni cu-a ta gurita,
Eu pe-un fir de romanita
Voi cerca de ma iubesti.

Si de-a soarelui caldura

Voi fi rosie ca marul,
Mi-oi desface de-aur parul,
Sa-ti astup cu dânsul gura.
De mi-i da o sarutare,
Nime-n lume n-a s-o stie,
Caci va fi sub palarie
S-apoi cine treaba are!
Când prin crengi s-a fi ivit
Luna-n noaptea cea de vara,
Mi-i tinea de subsuoara,
Te-oi tinea de dupa gât.
Pe carare-n bolti de frunze,
Apucând spre sat în vale,
Ne-om da sarutari pe cale,
Dulci ca florile ascunse.
Si sosind l-al portii prag,
Vom vorbi-n întunecime;
Grija noastra n-aib-o nime,
Cui ce-i pasa ca-mi esti drag?
Inc-o gura � si dispare…
Ca un stâlp eu stam în luna!
Ce frumoasa, ce nebuna
E albastra-mi, dulce floare!
…………………………………………
Si te-ai dus, dulce minune,
S-a murit iubirea noastra �
Floare-albastra! floare-albastra!…
Totusi este trist în lume!

>

Poezia de mai jos, „Dorinta” de Mihai Eminescu a fost sursa de inspiratie a primului meu tablou. In toamna anului 2000 dupa ce am citit aceasta poezie am inceput sa simt si eu acea dorinta pe care o simtea poetul si sa-mi doresc sa fiu eu in codru, langa izvorul care tremura pe prund, in mirosul dulce ai teilor infloriti, asteptand sa vina EA, acea tanara de o frumusete angelica care apare in majoritatea poeziilor lui Eminescu, iar eu sa o strang in brate, sa-i desprind din crestet valul alb si lasand florile gingase de tei sa cada in parul ei galben. Imi doream doar sa o simt langa mine. Imi doream ca totul sa fie real. Aceste sentimente m-au motivat. Am simtit nevoia de a asterne pe hartie si pe panza aceasta imagine idilica. Am realizat mai multe desene si picturi fiind inspirata de aceasta poezie minunata. Acesta este cel mai nou desen pe care l-am creat incercand sa pun pe hartie toate sentimentele pe care aceasta poezie le-a trezit in mine.
Dorinta
Vino-n codru la izvorul
Care tremura pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.
Si în bratele-mi intinse
Să alergi, pe piept să-mi cazi,
Să-ti desprind din crestet valul,
Să-l ridic de pe obraz.
Pe genunchii mei sedea-vei,
Vom fi singuri-singurei,
Iar în par infiorate
Or să-ti cada flori de tei.
Fruntea alba-n parul galben
Pe-al meu brat încet s-o culci,
Lasind prada gurii mele
Ale tale buze dulci…
Vom visa un vis ferice,
Ingina-ne-vor c-un cânt
Singuratice izvoare,
Blinda batere de vint;
Adormind de armonia
Codrului batut de ginduri,
Flori de tei deasupra noastra
Or să cada rinduri-rinduri.

>

Asa mi-o imaginez eu pe Casandra Elena, fiica lui Gheorghe Alupului, cea care a fost prima iubire a lui Mihai Eminescu, fata inocenta din Ipotesti care i-a marcat toata viata si opera poetului.Casandra Elena era mai mare decat Mihai Eminescu. Cand poetul era plecat la studii la Viena tanara de 19 ani a murit de dropica.Moartea fulgeratoare a acesteia l-a marcat profund pe Mihai Eminescu, poetul neputand sa uite serile in care el si copila cu parul de aur se plimbau prin codru, pe sub teii infloriti, pana la lacul fermecat plin cu nuferi galbeni. Casandra Elena era foarte frumoasa, precum floare alba de cires, atat de naturala, atat de pura. Cand am citit Lacul, Dorinta, Floare albastra si alte poezii in care apare imaginea ei angelica pur si simplu m-am indragostit de ea, dorindu-mi foarte mult sa fie reala si am simtit si durerea pe care a simtit-o Eminescu cand a pierdut-o. Cata trisete tristete a stat la baza acestor creatii minunate si cat a suferit acest poet.Din suferinta lui s-au nascut atatea poezii. Doar poezia mai reusea sa-i aline durerea cauzata de moartea fiintei iubite.Si eu am realizat multe desene in care am incercat sa redau imaginea ei, asa cum o vad eu, pura, angelica, minunata.

Ca si alte fete aveam si eu obiceiul de a desena mirese. Mereu m-a fascinat puritatea lor aproape angelica. Aceasta este una dintre cele mai frumoase mirese pe care le-am desenat. Am incercat sa o fac sa semene cat mai mult cu una dintre aparitiile din visele: Simona, fata cu parul negru pe care am visat-o de mai multe ori si decate ori imi aparea in vis purta haine deschise la culoare, de multe ori albe. Am plasat-o intr-un decor plin de lumina, lumina alba, totul alb precum lumina raiului

>

Ca si alte fete aveam si eu obiceiul de a desena mirese. Mereu m-a fascinat puritatea lor aproape angelica. Aceasta este una dintre cele mai frumoase mirese pe care le-am desenat. Am incercat sa o fac sa semene cat mai mult cu una dintre aparitiile din visele: Simona, fata cu parul negru pe care am visat-o de mai multe ori si decate ori imi aparea in vis purta haine deschise la culoare, de multe ori albe. Am plasat-o intr-un decor plin de lumina, lumina alba, totul alb precum lumina raiului

Azi am participat la o discutie despre acest sentiment minunat care este dragostea. Am fost intrebata si eu cum stau cu dragostea dar mi-a fost greu sa spun in fata colegilor de facultate ce simt eu cu adevarat pentru ca sunt foarte intoleranti. Intai am incercat sa evit intrebarea vorbind despre dragostea pentru natura dar am fost intrebata iar cum stau cu dragostea fata de sexul opus(intrebare incomoda). De atatea ori intrebarea asta m-a pus intr-o situatie destul de delicata. E greu sa vorbesti despre dragoste atunci cand esti altfel decat ceilalti si doar in vise ai aprte de acest sentiment minunat.
Am realizat acest desen acum cateva zile. Este unul dintre visele mele care se tot repeta de cativa ani. Tanara cu parul saten inchis nu este o persoana reala. Eu nu pot avea o viata reala si doar visele si desene pot umple golul din sufletul meu