Faza de neurula

Fiind absolventa de biologie am abordat in arta mea si subiecte din domeniul fascinant al embriologiei, cum ar fi fazele dezvoltarii embrionare, morula, gastrula si neurula. despre faza de neurula voi vorbi in randurile de mai jos. Una dintre lucrarile mele prin care am tratat acest subiect, o pictura in tempera pe carton, este acum in Italia la un tanar care era student la medicina cand a cumparat-o.

Neurula, pictura tempera

Faza de neurulă (neurulatio) sau perioada inițială a şanţului neural (periodus sulci neuralis initialis) se caracterizează prin formarea din ectoblast, în mod succesiv a plăcii neurale (lamina neuralis), a canalului şi a tubului neural. Astfel, faza neurulării marchează constituirea tubului nervos, dar, totodată şi începutul histogenezei, precum şi a diferenţierii primordiilor de organe. În această fază se petrec două evenimente morfogenetice majore: a) formarea tubului neural si b) cordomezoblastului.

a) Formarea tubului neural

Micromerele ectoblastice din zona dorso-centrală a embrionului devin mai înalte decât ectoblastul, se îngroaşă, formându-se placa sau lama neurală (neuroectoblastul) orientată în axul longitudinal al embrionului.

Celulele plăcii neurale se divid în continuare cu mare intensitate, încât placa neurală se îndoaie şi se invaginează puțin, formând jgheabul (sulcus neuralis) şi canalul neural (canalis neuralis) cu forma literei „U” sau „V” (pe secțiune transversală) delimitat de crestele neurale (crista neuralis). Ulterior, jgheabul neural se închide prin apropierea şi sudarea marginilor sale superioare, realizându-se tubul neural (tubus neuralis). Daca inchiderea jgheabului esueaza pot aparea malformatii grave precum anencefalia si spina bifida

Concomitent, paramedian se produce o îngroşare a celor două margini laterale ale jumătății dorsale a endoblastului, realizându-se două creste paramediane cu aspect triunghiular, care se vor detaşa de endoblast şi vor forma, pe ambele laturi, mezoblastul primar. Mezoblastul primar sau mesodermul paraaxial (mesoderma paraaxiale) se dezvoltă, pătrunzând, pe fiecare parte, printre ectoblast şi endoblast, constituind cea de-a treia foiță embrionară, ce marchează apariția stadiului triblastic (tridermic), care încheie embriogeneza, marcând trecerea organogeneză.

Prin dezvoltarea mezoblastului, vor rezulta trei formațiuni (somitele, nefrotomul şi hipoblastul) dispuse dorso-ventral şi iniţial legate între ele. Tot din mezoblast derivă şi mezenchimul.

Somitele(somiti) apar ca două mase celulare, triunghiulare pe secțiune transversală ce flanchează lateral tubul neural şi coarda dorsală. Ele se vor segmenta transversal, printr-un proces denumit metamerizare. Din somite se vor diferenția: a) miotoamele (myotomi), din partea dorso-laterală a somitelor, formate din mioblaşti, care vor transforma în fibre musculare; b) se sclerotoamele (sclerotomi), din partea medială a somitelor, din care se vor dezvolta oasele.

Nefrotomul (nephfrotomi) se segmentează transversal (se metamerizează) generând primordiile (primordia) sau mugurii embrionari ai aparatului urinar.

Hipoblastul nu se metamerizează, ci se delaminează (delaminatio) (despică) longitudinal, generând splanchnopleura şi somatopleura, ce vor delimita cavitatea celomică primară (celoma s. coeloma) şi vor da naştere membranelor seroase ale cavităţilor (pleura, peritoneul, pericardul). (Fig.9.16)

Splanchnopleura (splanchnopleura) sau foita viscerală va acoperi intestinul primitiv şi toate organele ce se vor forma din el. Somatopleura (somatopleura) sau foita parietală va căptuşi ectoblastul care delimitează embrionul. Mezenchimul (mesenchyma) este un derivat mezoblastic ce

se formează din celulele migrate de pe fața internă a somitelor şi a splanchnopleurei. El va da naştere: sângelui, țesutului conjunctiv propriu-zis, sistemului macrofagic monocitar şi muşchilor

netezi. După încheierea stadiului de morulă, în locul termenilor de „ectoblast”, „endoblast” şi „mezoblast”, se vor folosi termenii de

„ectoderm”, „endoderm” şi „mezoderm”. Din foițele embrionare se

vor diferenţia ţesuturile, sistemele şi aparatele organismului.

Din ectoderm (ectoderma) se formează: epiderma, epiteliul mucoasei bucale şi anale, sistemul nervos, hipofiza, epifiza, medulosuprarenala, epiteliul cornean şi cristalinian, epiteliul senzorial auditiv, retina şi epiteliul olfactiv. Se remarcă apariţia unor îngroşări ectoblastice denumite placode: placoda olfactivă, placoda cristaliniană şi placoda auditivă.

Placoda olfactivă (placoda olfactoria) diferențiază, prin evoluţie, neuronii olfactivi şi celulele de susţinere din mucoasa olfactivă. Placoda cristalinului (placoda lentis) va genera cristalinul, iar din placoda auditivă (placoda otica)se va diferenția vezicula auditivă din care se va dezvolta labirintul membranos.

Din mezoderm (mesoderma) se diferențiază: epiteliile rinichilor şi gonadelor, mezoteliile cavităților pleurale, pericardiace şi peritoneale; endoteliile vaselor sanguine şi limfatice; celulele corticosuprarenalei; celulele Leydig din testicul, celulele luteale ale ovarului; țesuturile conjunctive, sistemul macrofagic monocitar; scheletul osos; sângele, muşchii; vasele; aparatul urinar; unele porțiuni ale aparatelor genitale.

Din endoderm (endoderma) se diferențiază: epiteliile aparatului respirator (cu excepția mucoasei nazale); epiteliul tubului digestiv (exceptând epiteliile cavității bucale şi canalului anal); ficatul, pancreasul şi vezica biliară; glandele tiroidă şi paratiroidă; epiteliul cavității timpanice şi ale tubei auditive; timusul.

b) Formarea cordomezoblastului

Se desfăşoară concomitent cu formarea tubului neural şi constă în formarea coardei dorsale şi a mezoblastului primar.

Coarda dorsală sau notocordul (notochorda) se formează în axul sagital dorsal al endoblastului prin diviziuni rapide şi proliferări puternice, după care se detaşează de endoblast şi se dispune ventral de tubul neural.

Concomitent, paramedian se produce o îngroşare a celor două margini laterale ale jumătății dorsale a endoblastului, realizându-se două creste paramediane cu aspect triunghiular, care se vor detaşa de endoblast şi vor forma, pe ambele laturi, mezoblastul primar. Mezoblastul primar sau mesodermul paraaxial (mesoderma

paraaxiale) se dezvoltă, pătrunzând, pe fiecare parte, printre

ectoblast şi endoblast, constituind cea de-a treia foiță embrionară,

ce marchează apariția stadiului triblastic (tridermic), care încheie

embriogeneza,marcând trecerea spre histogeneza si organogeneză.

Prin dezvoltarea mezoblastului, vor rezulta trei formațiuni (somitele, nefrotomul şi hipoblastul) dispuse dorso-ventral şi iniţial legate între ele. Tot din mezoblast derivă şi mezenchimul.

Somitele(somiti) apar ca două mase celulare, triunghiulare pe secțiune transversală ce flanchează lateral tubul neural şi coarda dorsală. Ele se vor segmenta transversal, printr-un proces denumit metamerizare. Din somite se vor diferenția: a) miotoamele (myotomi), din partea dorso-laterală a somitelor, formate din mioblaşti, care vor transforma în fibre musculare; b) se sclerotoamele (sclerotomi), din partea medială a somitelor, din care se vor dezvolta oasele.

Nefrotomul (nephfrotomi) se segmentează transversal (se metamerizează) generând primordiile (primordia) sau mugurii embrionari ai aparatului urinar.

Hipoblastul nu se metamerizează, ci se delaminează (delaminatio) (despică) longitudinal, generând splanchnopleura şi somatopleura, ce vor delimita cavitatea celomică primară (celoma s. coeloma) şi vor da naştere membranelor seroase ale cavităţilor (pleura, peritoneul, pericardul). (Fig.9.16)

Splanchnopleura (splanchnopleura) sau foita viscerală va acoperi intestinul primitiv şi toate organele ce se vor forma din el. Somatopleura (somatopleura) sau foita parietală va căptuşi ectoblastul care delimitează embrionul. Mezenchimul (mesenchyma) este un derivat mezoblastic ce

se formează din celulele migrate de pe fața internă a somitelor şi a splanchnopleurei. El va da naştere: sângelui, țesutului conjunctiv propriu-zis, sistemului macrofagic monocitar şi muşchilor netezi. După încheierea stadiului de morulă, în locul termenilor de „ectoblast”, „endoblast” şi „mezoblast”, se vor folosi termenii de

„ectoderm”, „endoderm” şi „mezoderm”. Din foițele embrionare se

vor diferenţia ţesuturile, sistemele şi aparatele organismului.

Din ectoderm (ectoderma) se formează: epiderma, epiteliul mucoasei bucale şi anale, sistemul nervos, hipofiza, epifiza, medulosuprarenala, epiteliul cornean şi cristalinian, epiteliul senzorial auditiv, retina şi epiteliul olfactiv. Se remarcă apariţia unor îngroşări ectoblastice denumite placode: placoda olfactivă, placoda cristaliniană şi placoda auditivă.

Placoda olfactivă (placoda olfactoria) diferențiază, prin evoluţie, neuronii olfactivi şi celulele de susţinere din mucoasa olfactivă. Placoda cristalinului (placoda lentis) va genera cristalinul, iar din placoda auditivă (placoda otica)se va diferenția vezicula auditivă din care se va dezvolta labirintul membranos.

Din mezoderm (mesoderma) se diferențiază: epiteliile rinichilor şi gonadelor, mezoteliile cavităților pleurale, pericardiace şi peritoneale; endoteliile vaselor sanguine şi limfatice; celulele corticosuprarenalei; celulele Leydig din testicul, celulele luteale ale ovarului; țesuturile conjunctive, sistemul macrofagic monocitar; scheletul osos; sângele, muşchii; vasele; aparatul urinar; unele porțiuni ale aparatelor genitale.

Din endoderm (endoderma) se diferențiază: epiteliile aparatului respirator (cu excepția mucoasei nazale); epiteliul tubului digestiv (exceptând epiteliile cavității bucale şi canalului anal); ficatul, pancreasul şi vezica biliară; glandele tiroidă şi paratiroidă; epiteliul cavității timpanice şi ale tubei auditive; timusul.

Publicat de

Ma numesc Corina Chirila si obisnuiesc sa desenez si sa pictez de cand aveam 13-14 ani.Nu am facut niciodata studii de specialitate si am ales un alt drum in viata mea profesionala dar pentru mine pictura va ramane cea mai placuta modalitate de petrecere a timpului liber si cel mai frumos mod in care eu imi exprim cele mai profunde trairi. Imi place sa astern pe carton, hartie, panza toate sentimentele mele, toate dorintele si fanteziile mele, toate lucrurile la care aspir dar nu pot sa ajung, toate lucrurile la care pot doar sa visez.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s