Dupa desenul de vineri am facut si o pictura care ilustreaza poezia de mai jos, o pictura despre singuratate si dor de iubire. Am scris versurile cu lacrimi in ochi dar dupa m-am simtit eliberata de o enorma durere.
Si acum imi mai e dor de ea
De noptile cand ma iubea
Si cu o voce calda imi spunea
„Vreau sa fii mereu a mea”
Acum stau iar singura in amurg
Si in zadar lacrimile-mi curg
Singura azi, singura pe veci
Ratacesc prin pustietati reci
Pe drumuri lungi spre nicaieri
Pierduta, regretand ziua de ieri
Merg, nici eu nu stiu unde oare
Caci a apus al iubirii soare