Ce au in comun Otilia Marculescu si Aurica Tulea din romanul Enigma Otiliei?

Otilia Marculescu si Aurica Tulea, doua personaje ale romanului Enigma Otiliei aflate in antiteza, au totusi ceva in comun, misoginismul internalizat omniprezent in societatea patriarhala in care au trait. In acelasi timp cele doua personaje reflecta atitudinea misogina si sexista a scriitorului, George Calinescu fiind si el un produs al acelei societati androcentrice.

Aurica si Otilia din romanul Enigma Otiliei, pictura facuta doar cu cafea

Atat Aurica cat si Otilia stau acasa „la pension”, nu se pregateasc sa urmeze cursurile unei facultati ca Felix si isi pun toate sperantele in casatorie, nu in cariera. Se aminteste in treacat ca Otilia si-ar dori sa urmeze conservatorul si sa devina o artista, fiind pasionata de pian, dar nu se insista prea mult pe evolutia profesionala a acesteia. Scriitorul insista pe relatiile pe care Otlia le avea cu barbatii, aceasta fiind definita de legaturile amoroase pe care le avea cu ei. Daca e sa vorbim in termeni actuali Otilia era o fata „materialista” care cauta un barbat cu bani si statut social care sa-i ofere ceea ce singura, prin forte proprii, nu isi putea asigura.

In ceea ce o priveste pe Aurica Tulea, fata batrana, aceasta isi dorea acelasi lucru, o casatori cu un barbat care sa o scoata din mocirla si sa o ridice. Aurica alerga disperata dupa barbati fiind manata de frica de a ramane fata batrana. In acea epoca fetele erau invatate de mici ca a ramane fata batrana e cel mai rau lucru posibil si existent si multe ajungeau sa se casatoreasca cu barbati pe care nu-i iubeau si sa fie nefericite pentru tot restul vietii doar pentru ca le era frica sa nu ajunga acele fete batrane de la marginea societatii, umilite si barjocorite de toti, zbatandu-se intr-o saracie lucie, fara posibilitatea de a munci si de a se intretine singure. Ce putea Aurica sa faca intr-o asemenea societate? Ce perspective ar fi avut ea in conditiile in care ar fi ramas singura pentru tot restul vietii atata timp cat in societatea aia ca femeie nu ar fi putut sa fie independenta?

Romanul a fost inspirat de niste intamplari reale si multe dintre personaje au cate un corespondent in realitate dar nu se stie daca Aurica chiar a existat si cine a fost, cum a gandit si ce soarta a avut. E posibil ca realitatea sa fi fost total diferita de viziunea scriitorului. In romanul Enigma Otiliei Aurica este pusa intr-o lumina negativa dar in realitate un astfel de personaj ar fi putut fi victima unei societati care nu i-a oferit nicio sansa.E posibil ca „rautatea” Aurica sa fi izvorat dintr-o nefericire profunda.

In ziua de azi o femeie ca Aurica ar fi putut sa se concentreze pe cariera si sa treaca peste faptul ca este singura, dar la inceputul secolului 20 femeile nu aveau aceasta sansa pentru care noi cele din ziua de azi trebuie sa le multumim feministelor care s-au luptat pentru egalitate. In 1909, cand incepe actiune romanului femeile aveau un statut asemanatr cu cel al minorilor si al persoanelor cu incapacitati mintale

Nu stim cine a fost persoana care a fost sursa de inspiratie pentru personajul Aurica Tulea dar modul in care George Calinescu vorbeste despre aceasta ne spune ceva despre modul in care scriitorul vedea femeile care nu se incadrau in norma si nu se maritau. Din cate stiu eu nu exista un personaj care sa aiba alta orientare sexuala in Enigma Otiliei dar exista personaje care nu se casatoresc si nu sunt vazute cu ochi buni de catre scriitor. Gandirea de extrma dreapta a lui Calinescu se vede si din felul in care il vedea pe Titi „retardatul” sau pe Simion Tulea. George Calinescu il vede mai bine pe pedofilul de Stanica Ratiu care cand era in trasura cu nepoata de 16 ani o tine in brate si o pipaia, decat pe Aurica. Scriitorul bagatelizeaza gestul lui Ratiu trecand cu vederea un act de agresiune asupra unei miore.

Viziunea autorului este una profund misogina conform careia femeia este „iremediabil mediocra” si are un singur scop, sa fie placuta de barbati si „pentru o fata reusita in viata nu e o chestiune de studiu si de energie”. In viziunea lui Calinescu inteligenta si vointa sunt bune doar pentru barbati iar femeia are un singur rost „sa placa”, iar „o femeie ignorata de barbat e un monstru” (conceptie care nu e departe de viziunea inapoiata a unor indivizi involuati care sustin ca femeia cand incearca sa ridicie capul si sa-si ceara drepturile sau nu merge dupa linia impusa de altii e „nefututa” si merita sa fie violata). Calinescu desconsidera femeile si le vedea ca pe niste accesorii ale barbatilor, nu ca pe niste fiinte independente.