In data de 17 octombrie 1988 la maternitatea Giulesti s-a nascut sora mea. Sora mea a trait doar 30 de minute dupa nastere. Am auzit ca s-ar fi nascut cu anencefalie dar mama mea nici macar nu a fost lasata sa o vada si sa o ia acasa ca sa o ingroape. Probabil ca au ars-o ca pe un gunoi, odata cu deseurile medicale, ca pe un avorton.

In amintirea acestui copil nefericit care a murit mult prea repede si nu a avut nici macar un nume, un certificat de nastere, un certificat de deces si un mormant unde sa-i duc flori am scris poezia de mai jos.

Cand un copil abia nascut cade prada mortii

Ma revolta profund nedreptatea sortii

Si plangand ma gandesc de atatea ori

Ca noi pentru prea putin timp am fost surori

Si acum plang a ei tragica soarta

Plang dupa sora mea moarta

Ce nu a avut loc nici in cimitire

Si o voi pastra mereu in amintire

Mult  prea scurt a fost al ei drum

Si trupul ei a fost facut scrum

Iar tristetea e tot ce a ramas

Dupa o viata de jumatate de ceas

Fara statut de om si fara nume

Printre avortoni si gunoiae aruncata

Ea mult prea repede a disparut de pe lume

Moarta anonima, pe veci uitata

Ca si cum nu ar fi existat pe pamant

Nimeni nu o mai pomeneste

Copil mort, fara de mormant

Nimeni nu o mai jeleste