Cromosomul bacterian

Cromosomul bacterian este alcătuit dintr-o moleculá de ADN dublu catenară helicală, circulară, inchisă covalent. La bacteria Escherichia coli asupra căreia s-au realizat cele mai multe studii. cromosomul conține 4,1 x 10″ perechi de nucleotide, are un diametru de 2,5 nm, o lungime de aproximativ 1360 um și o masă molecularà de, aproximativ, 2,5 x 10° Da. Molecula respectiva este inclavata direct in citoplasmă şi formeaza structura cunoscută sub numele de nucleoid, nucleosom, nucleoplasmă, material nuclear sau nucleu de tip procariot (lipsit de membraná nucleară).

Cromosomul bacterian ocupa o regiune limitată, in general la nivelul zonei centrale a celulei bacteriene, având un aspect mai clar pe electronogratii (fig.19). Regiunea celulară ocupată de cromosom este plină de fibrile fine, paralele, ondulate, cu diametrul de 2-5 nm care dispar dupá digestie cu dezoxiribonuclează (DN-ază).

Marimea şi forma nucleoidului bacterian variază foarte mult in functie de natura mediului de cultură și a conditiilor de mediu. La procariote, relația ADN-cromosom este de totală omologie. De regula, ADN bacterian nu este complexat cu histone. Recent s-a indicat prezența la mai multe grupe bacteriene a unor proteine bazice asemanatoare histonelor. Nu se cunoaste rolul exact al unor asemenea proteine care se asociază cu ADN bacterian. Se pressupune că prin incarcatura electrică pe care o poseda, proteinele respective neutralizeaza Incarcatura negativa a gruparilor fosfat ale ADN, asigurandu-i in felul acenta stabilitanen.

Observațiile efectuate asupra materialului genetic la bacterii pledează pentru o structură dinamică a acestuia, considerându-se cà structura clară intracelulară reprezintă fractiunea de ADN condensat care este inactivă genetic. Secvențele de ADN care contin genele transcrise activ ar forma, probabil, bucle externe față de nucleoid, in citoplasmă, unde sunt mai uşor accesibile ARN-polimerazei şi ribozomilor (la procariote transcrierea informatici genetice este cuplată cu traducerea).

Structura circulară este caracteristică şi altor molecule de ADN prezente în celulă aşa cum sunt plasmidele. Avantajele structurii circulare nu sunt pe deplin clarificate dar, se consideră că acest tip de structură asigură protejarea moleculei de ADN față de degradarea enzimatică prin exonucleaze (enzime care actioneaza asupra extremităților libere ale moleculelor, de obicei la sfärşitul replicării). În acelaşi timp circularitatea creează o anumitä constrangere topologică şi de aici necesitatea aparitiei suprarăsucirilor care asigură impachetarea intr-un spatiu strict delimitat in interiorul celulei bacteriene.

S-a demonstrat că din punct de vedere chimic, nucleoidul este un complex ADN ARN-proteine in care ADN reprezintă 80% şi constituie cromosomul propriu-zis. Componenta proteică reprezintă 10% din nucleoid şi este formată în cea mai mare parte din ARN-polimerază, iar ARN este format in principal din ARNr şi ARNm in curs de formare (10%). Prin tratare cu ribonucleaza cromosomul bacterian se relaxează, ceea ce înseamnă că ARN are rol şi in stabilizarea şi mentinerea formei condensate a nucleoidului.

Modul de impachetare a cromosomului bacterian in celulă constituie o problema, datorită faptului că el este de 400-1.000 de ori mai lung decât dimensiunea lineară a celulei (fig 20). Dacă plierea s-ar face la intamplare ar fi posibil ca informația genetică să devină inaccesibila pentru transcrierea genetica. Problema impachetării cromosomului bacterian este

deosebit de importantă decarece este strâns legata de unele functii ale materialul pere cum ar fi replicarea, transcrierea si traducerea

Pettijohn şi Hecht (1974) au claborat un model de impachetare a ADN cromosomal bazat pe un proces dublu de pliere şi formare de superelice, in care structura condensator fi formata prin actiunea asociată a ARN şi a proteinelor din nucleoid 

Modelul consideră că moleculele de ARN in curs de formare se leaga de doul sinusuri de pe molecula de ADN cromosomal, impärtind-o în domenii de pliere şi de suprarăsucire. Un domeniu de suprarăsucire poate fi reprezentat de o regiune de ADN delimitată de cele două situsuri de legare a ARN. Incizia datorată DN-azei duce la procesul de derasucire, pe când tratamentul cu RN-ază micşoreaza numarul de bucle primare (domenii) fără a determina s derásucirea acestora. In conformitate cu acest model se presupune că întregul cromosom ar fi impartit în aproximativ 100 de domenii (bucle) per genom. datorate moleculelor de ARN (Lewin. 1997).

Publicat de

Ma numesc Corina Chirila si obisnuiesc sa desenez si sa pictez de cand aveam 13-14 ani.Nu am facut niciodata studii de specialitate si am ales un alt drum in viata mea profesionala dar pentru mine pictura va ramane cea mai placuta modalitate de petrecere a timpului liber si cel mai frumos mod in care eu imi exprim cele mai profunde trairi. Imi place sa astern pe carton, hartie, panza toate sentimentele mele, toate dorintele si fanteziile mele, toate lucrurile la care aspir dar nu pot sa ajung, toate lucrurile la care pot doar sa visez.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s