Despre cazul Tanacu s-a vorbit foarte mult in presa, s-au scris carti si s-a facut si un film Dupa dealuri de Cristian Mungiu dar niciodata nu s-a spus explicit adevarul si nu s-a insistat pe faptul ca de fapt Irina Cornici a fost ucisa din cauza atitudinii misogine si homofobe pe care chiar crestinismul, religia „iubirii”, o promoveaza. Crima de la Tanacu a fost unul dintre cele mai sangeroase acte de discriminare pe criterii de orientare sexuala din tara noastra, o crima motivata de ura, ceea ce anglofonii numesc „hate crime”. Cine stie cate asemenea cazuri or fi fost si nu se stie deloc de ele pentru ca nu a convenit sa se vorbeasca. In filmul sau Dupa dealuri, Cristian Mungiu a sugerat ca intre Irina Cornici si o alta calugarita de la Tanacu ar fi existat o relatie intima dar doar a sugerat acest lucru, scenele de lesbianism dintre personaje lipsind cu desavarsire, spre deosebire de filmul mult mai indraznet care a castigat palmierul de aur de la Cannes anul aceasta, La vie d’Adelle. Deasemenea in filmul lui Cristian Muncgiu sunt sugerate si niste relatii „lumesti” intre preot si calugarite dar putem fi siguri ca in realitate a fost mult mai rau si Corogeanu se pare ca a si incercat sa o violeze pe Irina Cornici. Filmul lui Mungiu pare cenzurat, din el lipsind exact ce era mai important, relatia dintre cele doua fete si mai ales  furia homofoba a preotului si a altor personaje din mediul acela crestin si actele de discriminare. Eu daca as fi fost in locul lui Mungiu as fi facut un film mult mai curajos cu un puternic mesaj antidiscriminator  si cu ceva scene fierbinti intre cele dou personaje principale. Desenul de mai sus prezinta o scena care s-ar putea sa fi fost reala, momentul cand preotul Corogeanu o suprinde pe Irina in pat cu o alta calugarita si innebunit de furie ridica intr-o mana crucea si in cealata piatra pe care mai are putin si o arunca. In ceea ce priveste orientarea sexuala a Irinei sunt mai multe indicii ca aceasta ar fi fost lesbiana. Irina inca din copilarie prefera fotbalul si jocurile baietesti, se tundea scurt si nu a avut niciodata un iubit. S-a mai spus despre Irina ca ar fi suferit de schizofrenie dar la cate indura persoanele homosexuale in Romania ar fi putut sa aiba si o sanatate mentala de fier ca tot reuseau cei de la manastire sa o turtureze pana o scoteau din minti si sa o scoata nebuna. Atata timp cat preotul o teroriza si o hartuia tot timpul era de asteptat ca aceasta sa inceapa sa tipe si sa se comporte aiurea. Parerea mea este ca Irina nu era schizofrenica nebuna sau posedata ci doar respinsa si lovita de societate si asta ar fi fost suficient ca sa o destabilizeze.