
Ieri folosind doar cafea si zahar am mai pictat un copac depresiv, la fel ca si omul de sub el, un copac solitar care se agata de trecut cu radacinile sale descoperite, un copac intunecat precum tristetea, un copac indoit de vant cu ramurile desfrunzite atarnand greu ca si cum ar plange, un copac tomnatic precum batranetea ale carui ultime frunze uscate cad precum lacrimile.
Un gând despre „Singuratate si depresie, pictura facuta cu cafea”