Ma numesc Corina Chirila si obisnuiesc sa desenez si sa pictez de cand aveam 13-14 ani.Nu am facut niciodata studii de specialitate si am ales un alt drum in viata mea profesionala dar pentru mine pictura va ramane cea mai placuta modalitate de petrecere a timpului liber si cel mai frumos mod in care eu imi exprim cele mai profunde trairi. Imi place sa astern pe carton, hartie, panza toate sentimentele mele, toate dorintele si fanteziile mele, toate lucrurile la care aspir dar nu pot sa ajung, toate lucrurile la care pot doar sa visez.
In ultimul timp visez mereu un oras pe care nu l-am vazut niciodata. Orasul seamana ca arhitectura cu Timișoara Sibiul si Brașovul dar e mult mai mare si are un metrou cu mai multe magistrale decat cel din Bucuresti care circula pe la suprafață prin anumite zone. In centrul orasului se poate vedea o catedrala […]
Despre fata cu violoncelul pe care o tot desenam prin 2004 am mai scris. Ieri, reluand aceasta tema ce imbina pictura cu muzica, am facut lucrarea de mai jos
Am realizat desenele de mai sus intre anii 2004 si 2009 gandindu-ma la imagine plina de senzualitate a unei tinere ce canta goala la un violoncel, dorindu-mi sa fiu eu in locul instrumentului muzical. Acum descopar ca una dintre creatiile mele seamana izbitor de mult cu o pictura pe numere. Sa fie o simpla coincidenta?