Prin lucrarea în acrilice pe panza, dimensiuni 50×70 cm  intitulată “Ganditorul femeia sezand si coloana fără sfârșit” am vrut sa pun în evidenta legatura dintre opera lui Brancusi si elementele culturale pe care poporul român le-a moștenit de la daci și de la alte civilizatii stravechi care au existat în spațiul carpato-danubiano-pontic cu mii de ani în urmă. 

Coloana este unul dintre simbolurile străvechi pe care poporul român le-a moștenit de la înaintași. În trecutul îndepărtat coloana simboliza eternitatea și legatura dintre doua lumi, legatura dintre cer și pamant, fiind un simbol funerar alături de simbolul zeiței pasăre.

La fel ca și steaua nordului, soarele, rombul, simbolul pamantului fertil spicul de grau ochiul, coarnele berbecului, cocoșul și dubla spirala, simboluri pe care le-am inclus în lucrarea mea, coloana s-a pastrat pe iia romaneasca si in arta populara.

În lucrarea mea am inclus rombul, simbolul fertilitatii, jos la baza coloanei, unde exista solul fertil pe care creste graul îngrijit în mod tradițional de femei (din acest motiv simbolul spicului de grâu este alături de femeia sezand, ea fiind înconjurată de spice de grau), coarnele berbecului sunt și ele prezente atat alături de gânditor cât și la baza coloanei, simbolul zeiței pasăre este și el prezent langa coloana deoarece în vechime coloana era asociată si cu zeita pasare, cea care lua spiritul motului si ul ducea spre cer, ochiul ce privește din cer este prezent în partea de sus a coloanei alături de dubla spirala, simbol al continuității vieții mostenit de la cultura Cucuteni si de coarnele berbecului, forța gânditorului și nu lipsesc nici soarele, poziționat chiar langa coloana in partea de sus și stelele

 În vechime aceste simboluri făceau parte dintr-un limbaj asemanator cu hieroglifele egiptene si erau folosite pentru a transmite mesaje. În ziua de azi ele se pastreaza în tradiția populară, iar fiecare iie spune o poveste precum o carte deschisa.

Coloana este prezenta atat pe unele ii cat și în arhitectura și Brancusi de-aici s-a inspirat, dintr-un simbol pe care l-au folosit atat dacii cât și popoarele mai vechi, poate și cei din perioada culturii Hamangia, cand au fost realizate sculpturile Ganditorul si Femeia sezand de către un “Brancusi” al acelor vremuri.