Copacii fara padure

Versurile lui Adrian Paunescu au fost sursa de inspiratie pentru o noua lucrare in acrilice pe panza pe care am realizat-o ieri

In povestea copacilor goi
Scartaind intr-o singura usa
Este vorba de noi amandoi
Este vorba de foc si cenusa

Doi copaci fara frunze pe drum
Dupa cum ii priveste inaltul
Doi copaci prin sarutul de scrum
Aplecandu-se unul spre altul

Nu mai suntem decat doi copaci
Vor veni taietori sa ne tunda
Vor lua crengi toti copiii saraci
Pentru flacara lor muribunda

Si chiar daca ma vei mai iubi
Peste crivatul iernii ce vine
Fara brate cu ochii pustii
N-am sa am ce intinde spre tine

Spune-mi padure cu frunza rara
Unde-i iubirea de asta vara
Nu stie iarna sa se indure
De noi copacii fara padure

Avatarul lui Necunoscut

Publicat de

Ma numesc Corina Chirila si obisnuiesc sa desenez si sa pictez de cand aveam 13-14 ani.Nu am facut niciodata studii de specialitate si am ales un alt drum in viata mea profesionala dar pentru mine pictura va ramane cea mai placuta modalitate de petrecere a timpului liber si cel mai frumos mod in care eu imi exprim cele mai profunde trairi. Imi place sa astern pe carton, hartie, panza toate sentimentele mele, toate dorintele si fanteziile mele, toate lucrurile la care aspir dar nu pot sa ajung, toate lucrurile la care pot doar sa visez.

Lasă un comentariu